de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu
Specialiștii de toate felurile, de la medici la nutriționiști, ne sfătuiesc să ținem departe drogurile de viața noastră. Cum rămâne, însă, cu alimentele care se găsesc la tot pasul și care dau aceeași dependență ca stupefiantele, afectând direct creierul și deteriorând sănătatea?
Zahărul și sevrajul
Supranumit și „ucigașul alb”, ca și heroina, de altfel, zahărul poate deveni ușor o dependență teribilă, extrem de dăunătoare pentru sănătate. La fel ca stupefiantele, acest aliment eliberează în organism dopamină, arată specialiștii Universității din Queensland. Acționează aidoma cocainei - în timp, cantitatea de dopamină produsă scade, organismul cerând tot mai mult zahăr. Privat de dulce, consumatorul cu dependență poate intra în depresie, chiar sevraj, iar efectele pot fi chiar mai severe decât în cazul adicției față de cocaină. Potrivit specialistului James DiNicolantonio, animalele de laborator dependente de stupefiante pe care le-a testat au înlocuit drogurile cu zahăr imediat ce l-au gustat pentru prima dată. Chiar dacă există și păreri care afirmă că dependența de zahăr este o chestiune de comportament greșit și nu o manifestare generată de modificările asupra creierului, mai multe experimente au arătat că dulciurile consumate în neștire dau la nivelul creierului o satisfacție asemănătoare halucinogenelor, arată expertul Jamie Honohan, de la Connecticut College.
Cerealele și „glutenmorfina”
Produsele din grâu au ajuns un aliment care dă dependență fără ca oamenii să fie conștienți de acest pericol. Oare câți dintre noi nu avem printre apropiați pe cineva care nu poate lăsa să treacă o zi fără să consume paste, pateuri sau pâine? Potrivit experților, indiferent de conținutul de gluten, cerealele pot da dependență. Este suficient să se ia în considerare faptul că produsele care se găsesc pe piață sunt din grâu modificat genetic (supranumit și „frankengrâu” din acest motiv…) și că mai conțin, pe deasupra, multe alte substanțe generatoare de dependență. Odată consumate, produsele pe bază de grâu care se găsesc peste tot introduc în organism anumite proteine care se „lipesc” de receptorii din creier asemenea drogurilor. Dau satisfacție și îi determină pe cei ce le mănâncă să vrea mereu mai mult. Nu întâmplător aceste substanțe au fost poreclite „glutenmorfină”, iar dependența de cereale se tratează cu aceleași medicamente folosite în cazul adicției de heroină.
Carnea conține un stimulent similar cafeinei
Știut fiind faptul că în general carnea este sursa majoră de proteine din alimentație, puțini mai pot face diferența între o persoană dependentă de carne și una care dorește doar să-și asigure necesarul zilnic de proteine. În aceste condiții, ce spun experții despre dependența de carne? Acest aliment conține un stimulent din familia cafeinei, numit hipoxantină, care dă satisfacție la nivelul creierului. Așadar, primul semnal de alarmă este tras. De asemenea, carnea mai are în componență și acizi speciali, guanilic și iosinic, care determină un consum mereu mai mare de carne pentru a obține același nivel de satisfacție. Ca urmare, există numeroase cazuri de persoane care pot intra în depresie dacă nu consumă carne o perioadă.
Brânza și moleculele halucinogene
Mulți nu-și dau seama că sunt dependenți de… pizza și asta nu din cauza rețetei italiene clasice, ci din pricina brânzei. Deliciosul lactat care aprinde poftele pe toate canalele publicitare și la orice pizzerie conține molecule halucinogene numite casomorfine, care au asupra corpului același efect cu al morfinei și heroinei, prin menționatul sistem de atașare la receptorii din creier. Ca reacție, este eliberată dopamină și, chiar dacă brânza nu poate determina o reacție ca a drogurilor de risc, cu siguranță poate da dependență, întrucât acționează la fel.
Carbogazoasele și cafeaua - cercul vicios al falsei „energizări”
Numeroși specialiști atrag atenția asupra faptului că occidentalii consumă foarte multă cafea nu pentru că organismul stresat le-ar cere un astfel de stimulent în cantități de minimum trei cești pe zi, ci pentru că foarte mulți sunt dependenți de cafeină. Cunoscut ca „cel mai răspândit drog”, acesta generează producerea de dopamină și îi face pe oameni să se simtă bine asemenea stupefiantelor. Mai grav, cafeina cauzează o dependență care nu este luată în considerare și care este „tratată” cu… creșterea numărului de cești cu cafea consumate zilnic. Pe lângă cafeaua nelipsită din „meniul” obișnuit, milioane de oameni adaugă cafeină în organism prin intermediul băuturilor carboga- zoase, altă gamă de „droguri deghizate”. Cafeina din aceste produse intră în fluxul sangvin și determină intrarea organismului în stare de alertă, prin eliberarea de adrenalină. Pentru că nu este justificată de vreun pericol real, această reacție generează una de răspuns din partea organismului - producerea de substanțe care s-o blocheze. Cercul vicios odată instalat, consumatorul dependent îngurgitează și mai multă băutură „energizantă”, pentru a reintra în starea creată artificial. În plus, carbogazoasele cu cafeină mai toarnă în organism, cu fiecare doză, zece lingurițe cu zahăr, coloranți asociați cu instalarea cancerului, acizi mai puternici decât cei din bateriile de autoturism și substanțe care trebuie digerate cu… calciul din oase.
Chipsurile de cartofi, o plăcere… letală
Pentru cei care cred că o pungă cu chipsuri de cartofi este o gustare nevinovată, adevărul științific este teribil: potrivit expertului Tony Goldstone, de la Imperial College, Londra, imaginile cu chipsuri de cartofi declanșează la nivelul creierului aceeași reacție pe care o au alcoolicii la vederea băuturii și dependenții de droguri când observă „doza”. Această plăcere poate deveni chiar letală dacă se iau în considerare numeroasele chimicale pe care le conțin și care duc în majoritatea cazurilor la boli grave. Un alt aliment considerat „inocent” și chiar recomandat, în doze moderate, este ciocolata. Puțini știu însă că acest desert irezistibil conține stimulenți ca enkefalina sau teobromina. Acesta din urmă relaxează vasele sangvine, micșorează ritmul inimii și induce un sentiment de relaxare similar celui produs de droguri.