de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
De la episodul Angelinei Jolie, toată lumea se sperie doar când le aude numele, fără să știe că genele BRCA sunt în realitate inofensive, atunci când nu prezintă mutații. Au devenit însă celebre în urma descoperirii sindromului cancerului ereditar de sân și ovarian, care reprezintă o predispoziție genetică de a dezvolta aceste forme ale bolii în urma unei mutații suferite la genele BRCA, fie pe cale maternă, fie pe cale paternă. Totul despre genele BRCA aflați de la doctorul Codruț Țuțu (foto).
„Testul de sânge arată dacă aveți predispoziţie de a dezvolta mutații”
- Ce sunt genele BRCA?
- În mod normal, rolul genelor BRCA 1 şi BRCA 2 este acela de a ține sub control creșterea și dezvoltarea tumorilor, fiind implicate în procesele de reparare a rupturilor de la nivelul ADN-ului celular, de control al ciclului celular și de menținere a stabilității genelor. Însă, în momentul în care au loc mutații la nivelul acestor gene, proteinele codificate nu mai pot îndeplini rolul de reparare a defectelor genetice și atunci crește riscul de apariție a tumorilor maligne. Celulele nu vor mai reuși să repare leziunile de la nivelul ADN-ului, nu se vor mai supune comenzii de moarte celulară programată și pot deveni în timp maligne. Mutațiile genelor BRCA 1 și 2 pot fi germinale sau somatice. Cele germinale se regăsesc la nivelul fiecărei celule din organism. Aceasta arată originea lor în ADN-ul din celule (ovule sau spermatozoizi) și transmiterea lor la descendenți în momentul concepției. Mutațiile somatice apar în alte celule decât cele germinale și nu sunt ereditare. În practică, mutațiile somatice descriu mutațiile de la nivelul celulelor tumorale. Deși au fost descoperite la începutul anilor ’90, genele BRCA sunt abia acum supuse diverselor teste, ce caută să descopere malformațiile ce pot provoca diverse forme de cancer. Testul de sânge este modalitatea prin care veți afla dacă vă numărați printre persoanele ce prezintă risc de mutații la nivelul genelor BRCA.
- Cine trebuie să facă testele BRCA?
- Cei care au o rudă apropiată de sex feminin sau masculin diagnosticată cu cancer de sân înainte de 50 de ani sau o rudă cu mutații la nivelul genelor BRCA 1 și BRCA 2. În principiu, orice femeie trebuie să facă testul după începerea ciclului menstrual, pentru că niciodată nu se știe cu ce se poate confrunta. Poate fi vorba despre o boală genetică și atunci se poate face ceva ca să nu fie îndeplinite condițiile de a se trezi bolnavă de cancer. Mai ales că în ultimii ani incidența cancerului a crescut, în special la cei tineri.
„Un rezultat pozitiv nu e egal cu diagnosticul de cancer la sân”
- Ați amintit puțin mai devreme de testele genelor BRCA. De ce sunt importante?
- Pentru că va fi anulată în primul rând o posibilă dezvoltare a cancerului de sân. Pe de altă parte, vor fi schimbate și modalitățile de prevenție. Există femei care au avut mutații la nivelul genelor BRCA fără să dezvolte forme de cancer, așa cum există, din nefericire, și cazuri de tumori ce au intervenit chiar dacă genele BRCA erau perfect sănătoase. Mai mult, aceste anomalii la nivel de cromozomi sunt extrem de rare, afectând circa una din 400 de femei, în timp ce se afirmă că una din opt femei se va îmbolnăvi de cancer de sân la un moment dat în timpul vieții. Conform studiilor, 55%-65% dintre femeile cu mutații la nivelul genei BRCA 1 vor face cancer la sân și 45% dintre cele cu anomalii la nivelul genei BRCA 2 vor dezvolta aceeași boală. Prin urmare, există un spectru destul de larg de risc.
- Cum se face această analiză?
- Analiza mutațiilor în genele BRCA se face printr-o metodă de ultimă generație, care secvențiază ADN-ul din genele BRCA 1 și BRCA 2, adică verifică toată informația genetică pe care ele o conțin și care este ulterior comparată cu un ADN de referință normal. Acolo unde nu se potrivește, înseamnă că există o mutație. De la bun început, trebuie știut că un rezultat pozitiv nu înseamnă cancer la sân. Acesta reprezintă faptul că pacientul este purtător al unei mutații patogene în genele BRCA 1 și BRCA 2 și are un risc mai mare decât alte persoane de a dezvolta un cancer ereditar la un moment dat. Rezultatul negativ înseamnă că nu au fost identificate mutații patogene și deci nu există acel risc mare de a dezvolta cancer. Însă, un rezultat negativ nu exclude existența de mutații patogene în alte gene care se asociază cu o predispoziție crescută pentru cancerul de sân sau de ovar.
- Ce alt tip de cancer mai produc malformațiile de la nivelul genelor BRCA?
- Deși sunt recunoscute ca fiind „genele cancerului la sân”, BRCA sunt legate și de cancerul ovarian (39% dintre femeile cu anomalii la nivelul BRCA 1 și între 11% şi 17% dintre cele cu malformații la BRCA 2 se vor îmbolnăvi de cancer ovarian).
„Trebuie ţinute sub control şi în cazul bărbaţilor“
- Există vreo legătură între cancerul mamar la bărbați și genele BRCA?
- Da, pentru că genele BRCA indică și alte forme de cancer, cum ar fi cel de prostată, de pancreas, de piele, dar și cancerul mamar la bărbați, care, deși e mai rar întâlnit, există. E bine de știut că atunci când este analizat istoricul familial pentru incidența bolilor, trebuie să se ia în calcul și linia paternă. Și asta pentru că jumătate din moștenirea genetică a unei persoane vine de la tată. De asemenea, trebuie spus medicului dacă mama, bunica, sora, mătușa au fost, la rândul lor, bolnave de cancer. Testele BRCA indică, într-adevăr, cea mai mare probabilitate de a face cancer, dar nu sunt singurele. Cercetătorii care studiază intens fenomenul au descoperit și alte gene ale căror malformații pot conduce spre necruțătoarea boală, printre care se numără ATM, CDH1, PALB2 și TP53. Secretul sănătății noastre stă în puterea genelor, iar testele de ultimă oră ne permit să înțelegem mult mai bine dacă avem risc de boală. Astfel, putem câștiga războiul, chiar înainte ca acesta să înceapă. Aflând riscurile, putem opta apoi pentru acțiuni preventive și astfel reducem probabilitatea unui diagnostic nedorit. Dat fiind faptul că un procent de 0.25% din populație este purtătoare de mutații în genele BRCA. Nimeni nu se naște cu boli genetice, genele sunt „stricate” pe parcursul vieții din cauza mediului extern și a lipsei de educație preventivă.