Main menu

header

710 12 1de Valeria Roman şi Daniel Alexandrescu

Schiul nu este ca mersul pe bicicletă, de aceea este bine să acordați o atenție deosebită acestui sport dacă ați început să vă planificați deja vacanța de iarnă pe pârtie. Medicii ortopezi vin cu sfaturi pentru cei care practică această activitate, o accidentare însemnând o adevărată traumă. Ca să nu riscați să ajungeți pe patul de spital cu rupturi ligamentare severe, care necesită ulterior o recuperare îndelungată, specialiștii ne recomandă că ar fi ideal un antrenament temeinic de pregătire înainte de a lua contact cu stratul de zăpadă. Am stat de vorbă cu doctor Vlad Predescu (medalion), medic primar ortopedie-traumatologie, doctor în științe medicale și șef de lucrări la UMF „Carol Davila”, care ne-a explicat ce se poate întâmpla dacă urcăm pe schiuri complet nepregătiți.

„Echipamentul de schi de calitate este esențial”

710 12 2- La ce trebuie să fie atenți cei care sunt pasionați de sporturile de iarnă atunci când urcă pe schiuri sau patinează?

- Sunt foarte multe lucruri la care trebuie să fie atenți cei care decid să se apuce de sporturile de iarnă. M-aș referi aici la o pregătire în prealabil a condiției fizice, a echilibrului, a tonusului muscular, pe de altă parte la alegerea unui echipament de calitate, pentru că ne lovim de foarte multe ori de pacienți care ne spun că și-au închiriat schiurile și acestea nu au sărit din picioare atunci când ei au căzut și în felul acesta ei vin la noi cu leziuni ligamentare extrem de severe, leziuni care ar fi putut fi evitate prin purtarea unui echipament de schi corespunzător. Cei care se apucă de schi doresc foarte repede să-şi depășească condiția fizică precară cu care au venit pe pârtie și doresc să avanseze și să progreseze. Un exemplu ar fi în cazul începătorilor care după două-trei zile de schiat doresc să meargă pe o pârtie cu un nivel de dificultate mediu sau avansat. Există această tendință a noastră de a ne grozăvi pe pârtie, ceea ce nu e tocmai bine.

- Este valabil și în cazul celor care practică patinajul?

- La patinoar, leziunile ligamentare sunt mai rare. Aici ne lovim mai mult de fracturi la nivelul membrului superior, pentru că de regulă, cei care practică acest gen de sport alunecă de pe patine și, ca o reacție normală de apărare, pun mâna jos. În momentul în care, se sprijină în mână și fac contactul brusc cu solul, de regulă apar fracturi la nivelul epifizei distale de radius, la nivelul cotului. În rest, fracturi severe la patinoar nu am întâlnit în acest sport, pentru că cei care îl practică sunt mai precauți, nu merg cu viteză foarte mare și nu sunt la fel de imprudenți cum sunt cei care fac schi.

„Cele mai dese sunt rupturile ligamentare sau leziunile de la nivelul genunchiului”

- E nevoie de condiție fizică susținută pentru a te descurca fără a te expune pericolelor?

- Semnalul vine de la monitorul de schi. Instructorul trebuie să ne învețe mișcările corecte. Dacă schiul este învățat corect de la început, ca și orice alt sport, se pot evita tocmai aceste accidente despre care vorbim. Orice persoană care face sport în general are o condiție fizică mai bună și atunci va învăța și mai repede să schieze. Noi insistăm foarte mult pe un program, care în multe țări este pus în practică, tocmai de prevenire a accidentelor de schi. Este vorba despre creșterea tonusului muscular înainte de începerea acestui sport, printr-un program de antrenament intens care începe cu două luni înainte de sezonul de iarnă, program care se concentrează pe antrenarea echilibrului și a capacității organismului de a desfășura mișcări pe plan înclinat și asupra creșterii nivelului tonusului muscular la nivelul membrelor inferioare, la nivelul mușchiului cvadriceps, adică musculatura coapsei, și musculaturii fesiere, principalele sisteme musculare implicate în practicarea acestui sport.

- Care sunt cele mai frecvente accidente și diagnostice pe care le puneți pacienților după distracția de pe pârtie?

- Dacă vorbim despre schi, atunci aveam de-a face cu rupturile ligamentare sau leziunile ligamentare de la nivelul genunchiului, această articulație fiind cel mai des lezată în practicarea acestui sport, și fracturi în cadrul unor traumatisme mai grave. Este vorba despre fracturile de la nivelul gambei, genunchiului și mai rar la nivelul șoldului. Dintre leziunile ligamentare pe primul plan sunt entorsele de genunchi, adică acele traumatisme articulare care se caracterizează într-o primă fază într-o suprasolicitare a ligamentelor, într-o întindere a ligamentelor, sau chiar o ruptură parțială. Acestea sunt accidente ușoare, care se vindecă după o perioadă de repaus de la câteva zile la câteva săptămâni. Mai grave sunt entorsele de genunchi, care se caracterizează prin ruptura ligamentară. Aici aș aminti ruptura de ligament încrucișat anterior, care este principala leziune cu care vin cei care practică sporturi de iarnă în serviciile de ortopedie.

„După accident, genunchiul rămâne cu instabilitate și poate dezvolta artroză”

710 12 3- Ce înseamnă acest diagnostic?

- Ruptura de ligament încrucișat anterior este o leziune extrem de severă pentru că ea afectează capacitatea funcțională a genunchiului. După o perioadă de vindecare, genunchiul rămâne cu sechele funcționale foarte importante, și anume cu instabilitate. Cu alte cuvinte, pacientul este capabil să meargă, dar din când în când pe mișcările de pivotare, de răsucire, genunchiul scapă, fuge. În acest moment de instabilitate, în afară de durerea inițială, se strică secundar cartilajul articular, se rupe meniscul și astfel genunchiul îmbătrânește cu o viteză mult mai mare decât cea normală. Această îmbătrânire se traduce prin apariția artrozei. Artroza înseamnă degradarea cartilajului articular, distrugerea lentă și ireversibilă a cartilajului articular, care duce la durere, la pierderea mobilității genunchiului și în final la compromiterea și îmbătrânirea prematură a genunchiului.

- Care sunt investigațiile medicale care se impun după un astfel de accident?

- Pacientul va fi investigat printr-un examen radiografic, al cărui scop este să pună diagnosticul de fractură, iar mai apoi se face un examen RMN, care arată gradul leziunii de la nivelul articulației respective. Deși pare o urgență, chirurgia ligamentară nu este neapărat o urgență imediată. Pacientul nu trebuie operat astăzi, poate fi operat fără probleme în următoarele câteva zile, bineînțeles dacă are indicație pentru intervenția chirurgicală.

„Am întâlnit şi leziuni care au putut fi corectate parţial printr-o kinetoterapie intensivă“

- În ce măsură un pacient poate scăpa de operație după o accidentare?

- Există și astfel de cazuri. Fie că este vorba despre o leziune incompletă și atunci această leziune nu este atât de severă și pacientul nu trebuie să fie operat, fie este o leziune care ar putea fi corectată parțial printr-o kinetoterapie intensivă și foarte bine condusă. În acest ultim caz vorbim despre o leziune care nu apare la un pacient care nu practică sportul în mod constant. Atunci micul handicap care rămâne poate fi acceptat de pacient.