Main menu

header

723 12 1de Carmen Ciripoiu şi Gabriela Comşa

Potrivit estimărilor, în acest moment bruxismul sau scrâșnitul dinților afectează în jur de 35% dintre adulți. Obicei inofensiv la prima vedere, bruxismul poate produce efecte grave asupra sănătății orale, iar în unele cazuri e posibil chiar să schimbe trăsăturile faciale ale bolnavului.

Afecțiunea are la bază stresul și anxietatea

Aveți dureri de cap din ce în ce mai dese sau disconfort în zona urechii sau la nivelul mușchilor masticatori? Dinții dumneavoastră au devenit mai sensibili? Vă surprindeți atât în timpul zilei, cât și noaptea cu maxilarele încleștate? Acestea sunt, spun oamenii de știință, doar câteva dintre simptomele bruxismului, o afecțiune căreia de cele mai multe ori o persoană nu îi dă niciun fel de importanță. Potrivit specialiștilor, există două feluri de bruxism: cel mai răspândit este cel nocturn, când pacientul scrâșnește automat dinții, prin contracții ritmice ale maxilarului, și cel diurn, care nu este altceva decât o reacție la diferiți stimuli. Interesante sunt cauzele bruxismului, la baza afecțiunii stând stresul şi anxietatea, frustrările refulate, personalitatea agresivă, competitivă, hiperactivă. De asemenea, această afecțiune poate fi cauzată de probleme ale căilor respiratorii cum ar fi apneea în somn, dar și problemele dentare, respectiv o mușcătură anormală.

Frecarea dinților duce la distrugerea smalțului

723 12 2Efectele scrâșnirii dinților nu se văd imediat, dar odată cu trecerea anilor smalțul, cel mai dur țesut din organism, va fi tocit, pentru că forța mușchilor masticatori este foarte mare. Din nefericire, frecarea dinților poate fi atât de puternică, încât stratul de smalț poate fi distrus până la dentină. Și asta nu e tot. Tot bruxismul poate duce și la alte probleme mult mai grave precum dureri musculare locale, dureri de cap, retracție gingivală, mișcarea dinților, sensibilitate dentară ca urmare a expunerii dentinei, fisuri sau fracturi dentare, până la deteriorarea structurii osoase a articulației maxilare, sindromul articulației temporomandibulare (Sindrom TMJ) și chiar modificări faciale. Alte efecte ale bruxismului sunt subțierea stratului de smalț de pe suprafețele ocluzale și incizale, adică cele cu care o persoană mestecă, dar și scurtarea înălțimii dintelui și chiar dislocarea smalțului din zonele de lângă gingie. De asemenea, deoarece implică o încleştare puternică a maxilarelor, bruxismul poate provoca probleme ale articulaţiei temporo-mandibulare, adică locul unde falca inferioară se articulează cu craniul. Tot din cauza bruxismului, pot apărea dureri locale care pot fi confundate cu durerile de urechi. Uneori, articulaţia este atât de grav compromisă, încât este nevoie de tratament chirurgical.

Renunțați la substanțele excitante pentru creier!

Întrucât cofeina se știe că stimulează activitatea cerebrală, este indicat să renunțați la a consuma substanțe cu efect excitant pentru creier mai ales seara, înainte de culcare. În consecință, evitați cât mai mult posibil cafeaua, sucurile, ceaiurile și ciocolata caldă. După mai multe studii, oamenii de știință au găsit o legătură destul de strânsă între consumul de alcool și bruxism. De câte ori nu vi s-a întâmplat ca din cauza stresului să mestecați gumă sau să vă treziți că pur și simplu ronțăiți capace de pixuri sau alte obiecte? Acest obicei nu doar că nu vă ajută să scăpați de starea de nervi, dar vă întărește și obiceiul de a scrâșni dinții în timpul nopții.

Faceți exerciții pentru relaxarea cavității bucale

Tot pentru a încerca să estompați dorința de a scrâșni dinții în timpul nopții, v-ar prinde bine să faceți seara câteva exerciții de relaxare, fie că e vorba despre yoga, Pilates, meditație sau pur și simplu exerciții de respirație. De altfel, vă va fi de mare ajutor orice activitate relaxantă. Nu în ultimul rând, oamenii de știință recomandă și un exercițiu util pentru a relaxa cavitatea bucală. În acest sens, puneți limba între dinți și păstrați poziția cât puteți de mult. Veți constata că maxilarul dumneavoastră se va relaxa, iar șansele să scrâșniți dinții în timpul nopții vor scădea simțitor. Ar fi foarte bine dacă acest exercițiu l-ați face și în timpul zilei, indiferent că sunteți la serviciu sau acasă.

6 ani, vârsta critică pentru copii

723 12 3Copilul dumneavoastră doarme ca un îngeraș, dar atunci când vă apropiați de el observați că scrânește din dinți? Specialiștii spun că și cei mici pot suferi de bruxism, iar vârsta critică când această afecțiune ar putea să apară este cea de 6 ani, moment în care apar dinții permanenți. Motivul pentru care cei mici își scrâșnesc dinții nu a fost descoperit cu exactitate, dar poate fi legat nu doar de contactul neregulat între dinții superiori și cei inferiori, ci și de afecțiuni precum deficiențe nutriționale, alergii, tulburări endocrine, dar și anxietate și stres. În cazul celor mici, poate avea loc măcinarea dinților, care duce la dureri ale maxilarului și dureri de cap. Unii copii hiperactivi dezvoltă, de asemenea, bruxism. Uneori, copiii cu afecţiuni medicale, cum ar fi paralizie cerebrală sau aflaţi sub tratament medicamentos special, se confruntă şi ei cu această problemă. Cel mai important lucru pentru a ține această afecțiune departe este relaxarea înainte de culcare. În acest sens, le puteți face copiilor o baie caldă sau un duş, ascultând muzică liniştitoare preţ de câteva minute, sau le puteți citi o carte.

Încă de foarte mici, copiii trebuie învățați să se spele singuri pe dinți corect, folosind o periuță de dinți adecvată vârstei, cu perii moi și mâner ușor de manevrat, nealunecos

Purtaţi gutiere pe timpul nopţii!

723 12 4Un mijloc obişnuit de prevenire a efectelor bruxismului este purtarea unui dispozitiv din silicon, care să protejeze dinţii în cursul nopţii. Medicii stomatologi spun că gutiera trebuie purtată în fiecare noapte. Chiar dacă la început este dificil să vă acomodați cu acest dispozitiv, odată ce ați reușit, este foarte posibil ca tendința de a scrâșni dinții să dispară definitiv. Totodată, se recomandă consiliere pentru rezolvarea problemelor psihologice. Un alt tratament care s-a dovedit surprinzător de eficient în multe cazuri este cel cu botox. Oamenii de știință susțin că această substanţă blochează activitatea nervoasă la nivelul muşchilor, împiedicând contracţiile lor şi încleştarea puternică a maxilarelor.