de Simona Lazăr şi Florica Pintea

Celor mai mulți dintre noi ne este teamă de întâlnirea cu medicul stomatolog - asta și pentru că, atunci când ne hotărâm să ajungem în cabinetul acestuia, deja problemele s-au instalat, zona e dureros-pulsatilă și ne gândim cu groază la sunetul pe care îl scoate instrumentarul folosit de medic. Cu atât mai utilă e profilaxia dentară! Iată un subiect pe care l-am documentat cu doamna doctor Simona Tănase (medalion), medic specialist stomatologie.

„Controlul periodic este recomandat de două ori pe an”

- E de preferat să te întâlnești cu pacientul înainte ca el să se îmbolnăvească, rolul stomatologului în prevenția afecțiunilor specifice fiind unul poate mai mare decât în oricare alt domeniu al sănătății. Cât de important este acest lucru și cum putem acționa corect, medic și pacient, împreună?

- Profilaxia dentară și igiena gurii sunt într-o strânsă interdependență. Fără o corectă igienă bucală, gura devine o sursă de infecții pentru întregul organism. Din păcate, România se află pe unul dintre ultimele locuri, în Europa, în ceea ce privește consumul de produse folosite pentru igiena bucală și, la fel, în ceea ce privește profilaxia afecțiunilor dentare. Statisticile arată că există o educație precară a populației, în aceste două direcții: igiena și prevenirea bolilor.

- Care este rolul medicului stomatolog în prevenția dentară și gingivală?

- Evident, este unul de căpătâi. Eu, ca medic stomatolog, nu sunt „bucuroasă” să am mulți pacienți pentru afecțiuni complicate, pentru care se plăteşte mult. Aș prefera să vină la cabinet cât mai multe persoane care nu au nevoie de intervenții complicate, dar sunt interesate să se îngrijească, să își verifice periodic starea de sănătate și să acționeze din timp atunci când ceva nu este în regulă. Din fericire, acele statistici despre care vorbeam - și care nu ne fac cinste - tind, de la un an la altul, să se modifice în bine și asta pentru că începe să se înțeleagă rostul profilaxiei. Asta înseamnă să încercăm, împreună, medic și pacient, să prevenim orice afecțiune dentară și gingivală. Controlul periodic este recomandat să se facă de două ori pe an. Este foarte important ca pacientul să se prezinte în cabinetul stomatologic pentru ca medicul să vadă eventualele afecțiuni, în faze incipiente, în ceea ce privește: structura dentară, patologia gingivală, precum și patologia întregii cavități bucale. Venind la acest consult periodic, pacientul poate beneficia de tratamente în faza incipientă, astfel încât să nu se ajungă la lucruri complicate și să-și păstreze întreaga funcționalitate a aparatului dento-maxilar.

- O vorbă veche spune că omul își sapă groapa cu dinții - asta însemnând, pe de o parte, că o alimentație necorespunzătoare scurtează viața, dar, pe de altă parte, lipsa dinților și infecțiile stomatologice provoacă, în lanț, alte afecțiuni, mai grave...

- Există foarte mult adevăr în această vorbă bătrânească și, din fericire, avem posibilitatea să acționăm, înainte de intervenții stomatologice mai complicate. Profilaxia dentară are un rol imens, trebuie doar să conștientizăm asta și să urmăm pașii potriviți. Următoarea etapă o reprezintă igienizarea profesională. Toți ne spălăm pe dinți, dar puțini știu să facă asta așa cum trebuie și puțini alocă timpul minim necesar. Din păcate, și mai puțini folosesc metodele complementare. Nu doar perierea cu periuța și pasta, ci și folosirea aței dentare, a apei de gură, a dușului bucal - toate au însemnătatea lor. Pe acestea le poate folosi pacientul, zilnic, acasă. Dar există o anumită operațiune - să-i zicem așa - pe care numai medicul stomatolog sau asistentul de stomatologie o poate realiza, iar aceasta este igienizarea profesională, respectiv detartrajul. Prin acesta se înlătură tartrul, care se depune pe dantură, urmat de un periaj profesional. Detartrajul se face de asistenta de profilaxie sau de medic. Pentru detartraj, se folosește instrumentarul rotativ, cu paste speciale, iar la urmă se aplică un tratament antiinflamator. La toate aceste metode de igienizare profesională se adaugă sigilările dentare și fluorizarea dentară.

„Sigilarea dentară are scopul de a opri stagnarea alimentelor”

- Ce sunt sigilările dentare și cum se procedează?

- Acestea sunt manopere al căror scop este să oprească stagnarea alimentelor în șanțurile și fosetele de pe suprafața dinților cuspidați, adică a molarilor si premolarilor. Cum se procedează? Se depune un strat de lac fluid, care închide aceste șanțuri și fosete și, în felul acesta, se îndepărtează riscul stagnării alimentelor în ele și, în consecință, se previne apariția tartrului acid și a afecțiunilor carioase. Ca să înțelegeți despre ce vorbesc, vă propun să vă studiați, în oglindă, dinții, care au forme diferite, în funcție de rolul pe care îl îndeplinesc, pentru triturare, smulgere și masti- cație. Molarii și premolarii, folosiți în special pentru masticație, prezintă un anumit... „relief”, care seamănă cu niște „dealuri” și „văi”. În limbajul medical stomatologic, acele ridicături sau dealuri se numesc „cuspizi”, iar adânciturile sau văile - „șanțuri” și „fosete”. Consecința acestui „relief” de pe suprafața dinților este că el permite acumularea de bacterii, iar aceste bacterii provoacă, apoi, apariția cariilor. Sigilarea dentară previne acest fenomen și, bacteriile nemaiavând unde să se acumuleze, nu mai apar cariile.

- Aminteați un alt termen specific, o altă intervenție cu rol în profilaxia dentară, și anume fluorizarea...

- Fluorizarea se poate face atât la cabinet, de asistenta de profilaxie sau de medic, cât și acasă, printr-o modalitate (să-i zicem) neprofesională, dar absolut necesară, pentru că ea se face zi de zi. Fluorizarea se realizează folosind diferite ape de gură și alte produse medicamentoase pe bază de fluor. Deși există o controversă în ceea ce privește administrarea lor, s-a dovedit, totuși, că un aport de 1 miligram de fluor pe zi este benefic pentru structura dentară. În cabinet se aplică diverse geluri și paste care au o concentrație mare de ioni de fluor, care vin și se așază în zonele care sunt mai slab mineralizate.

Este foarte important ca pacientul să se prezinte în cabinetul stomatologic pentru ca medicul să vadă eventualele afecțiuni, în faze incipiente, în ceea ce privește structura dentară, patologia gingivală, precum și patologia întregii cavități bucale

„Bruxismul aduce mari pagube danturii“

- Ce alte metode de profilaxie dentară pot fi folosite?

- Pe lângă toate cele pe care le-am enunțat, este importantă și o decondiţionare a obiceiurilor vicioase, mai ales a bruxismului, pentru că bruxismul este unul dintre cei mai mari dușmani ai gingiilor noastre. De asemenea, afectează ligamentul dento-alveolar, care în timp duce la mobilitate dentară. Cât despre bruxism, acesta mai este cunoscut și ca „scrâșnitul dinților”, este o afecțiune care se manifestă involuntar, de obicei în timpul somnului, dar ea aduce mari pagube danturii. Pentru aceasta, se recomandă folosirea unor gutiere speciale, confecționate dintr-un plastic moale sau dur, care îmbracă dinții, noaptea. E folosită de sportivi, în timpul practicării sportului respectiv, dar dă rezultate bune și în bruxism.

- Ce trebuie să știe cei care... „se tem de dentist”? Ce îi sfătuiți? Cum îi încurajați?

- Acestora nu putem decât să le spunem că partea profilactică e importantă și pentru că... te ține departe de dentist. Adică, departe de complicații care aduc durere și disconfort. Profilaxia dentară nu este dureroasă, nu este o manoperă care să ne înspăimânte, ci un lucru care trebuie să intre în firescul existenței noastre. E parte a educației fiecăruia dintre noi, ca să avem o dantură sănătoasă, un zâmbet frumos, de care să ne bucurăm cât mai mult timp!