de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna
Considerat până nu de mult ca fiind inofensiv, specialiștii vin cu un avertisment îngrijorător, menționând că aluminiul începe să pună probleme grave omenirii, prin prisma faptului că este tot mai prezent în majoritatea produselor din numeroase domenii, nu doar în industria construcțiilor sau în transporturi, ci și în industria agroalimentară, ambalaje, produse farmaceu- tice, chirurgie, produse cosmetice, tratarea apei destinată consumului.
Alerta s-a dat din secolul trecut
Potrivit unor studii recente ale oamenilor de știință, omenirea este expusă la aluminiu (cel de-al treilea constituent al scoarței terestre, după oxigen și siliciu), atât prin contact direct cu solul, cu aerul sau cu apa, cât și prin consumarea vegetalelor crescute în pământ. Surprinzător sau nu, alerta legată de aluminiu nu s-a dat de ieri, de azi, ci chiar din secolul trecut, însă prea puțini au fost cei care nu au ignorat acest lucru. De altfel, în anul 1940, o doctoriță foarte cunoscută în lumea medicală a prezentat cazul impresionant al unui cățel care a fost la un pas să-și piardă viața. Motivul? Stăpâna, care de altfel l-a iubit enorm, nu și-a dat seama că animalul s-a îmbolnăvit ca urmare a faptului că ea i-a gătit mâncarea în vase de aluminiu. Dacă la început câinele vomita după fiecare masă, după doar o lună a ajuns să fie atât de slăbit, că abia se mai putea ține pe picioare. La recomandarea doctoriței, femeia a schimbat tigaia cu una emailată, iar imediat starea de sănătate a animalului său de companie s-a îmbunătățit, câinele refăcându-se total în scurt timp.
Doza maximă de expunere pe săptămână este 1 mg/kilogram de greutate corporală
Despre cât de toxic este aluminiul pentru corpul uman s-a vorbit și în anul 2003, când autoritățile europene au dat publicității un raport în care au fost expuse posibile riscuri legate de prezența aluminiului în produsele de consum. Din păcate, la acea vreme, informații legate de această problemă au fost puține, iar raportul a fost doar o avertizare cu privire la o eventuală toxicitate a aluminiului și nimeni nu a dat niciun fel de recomandări. Cinci ani mai târziu, în anul 2008, însăși Autoritatea Europeană de Securitate a Alimentelor a fixat doza maximă de expunere pe săptămână la 1 mg aluminiu/kilogram de greutate corporală. Însă această măsură a fost, de asemenea, pur informativă, pentru că a fost extrem de greu de apreciat la ce cantitate din acest element se poate expune o persoană zilnic. Din nefericire, specialiștii au constatat în ultima perioadă o concentrație crescută de aluminiu în organismul oamenilor, mai ales al copiilor, intoxicarea putând ajunge săptămânal chiar la 2-3 miligrame de aluminiu/kilogram.
Risc de a face cancer la sân
Prezent foarte mult în industria cosmetică, se spune că aluminiul s-ar afla în unul din două produse, fiind folosit pentru că are rolul de a facilita absorbția cremelor în piele, ca agent întăritor pentru lacul de unghii, pentru a da culoarea albă sau ca antiperspirant. Asta înseamnă că 90% dintre deodorante conțin săruri de aluminiu, uneori chiar în doză foarte mare, care poate ajunge și până la 20% aluminiu. De altfel, oamenii de știință afirmă că aceste săruri de aluminiu conduc la apariția cancerului de sân, tocmai de aceea recomandă ca persoanele sensibile sau cu pielea lezată să nu aplice deodorantul, pentru că, în aceste condiții, cantitatea absorbită de aluminiu este mult mai mare.
Vinovat pentru tulburările de ordin neurologic
Potrivit unui studiu publicat în Franța în anul 2000, s-a făcut legătura între creșterea cazurilor de demență, mai ales de Alzheimer, și apa din anumite regiuni, bogată în aluminiu, care e consumată de populație. Legat de acest subiect, trebuie știut că sulfatul de aluminiu este adăugat în apă, pentru ca aceasta să fie cât mai transparentă. De altfel, se crede că riscul de apariţie a Alzheimerului a ajuns să fie de șapte ori mai mare la persoanele care consumă ape bogate în aluminiu monomeric. În plus, majoritatea vaccinurilor conțin ca și adjuvant hidroxidul de aluminiu, despre care se spune că sporește eficacitatea acestora. Există chiar cercetători care susțin cu tărie că acest hidroxid de aluminiu este vinovat pentru apariția unui sindrom numit Miosfacita macrofagică, dar și a altor tulburări de ordin neurologic. Vizavi de aceste efecte ale vaccinurilor există însă numeroase discuții, iar pentru un rezultat final mai este mult de așteptat.
Atacă inima și ficatul
Tot aluminiul este cel care, potrivit profesorului Chris Exley, un apreciat cadru universitar de la Universitatea din Keele și expert recunoscut în studiul aluminiului, se găsește și în prăjituri și în biscuiți, iar bomboanele conțin coloranți alimentari care au la bază aluminiu. De asemenea, acest element se află și în băuturi ambalate, cum ar fi ceaiul, cacaua sau cele pe bază de malț, ca berea, dar și unele vinuri și băuturi răcoritoare. Odată ce cantitatea de aluminiu ingerat depășește capacitatea de metabolizare a organismului, excesul se va depozita în diferite țesuturi, inclusiv în nervi, creier, oase, ficat, inimă, splină și mușchi.
Aruncaţi ustensilele, tacâmurile şi recipientele realizate din acest metal!
Dacă de termopane sau uși de aluminiu nu aveți cum să scăpați, e foarte important să nu mai mâncați din caserole care sunt tapetate cu aluminiu și în același timp să aruncați ustensile, tacâmuri și recipiente din acest element. De asemenea, consumați apă care are un conținut scăzut din acest metal și nu mai ambalați alimentele în staniol sau în folii de aluminiu. Totodată, oamenii de știință susțin că trebuie să evitați cât mai mult posibil consumul de aspirină și să nu mai cumpărați conserve, bere și băuturi răcoritoare la cutie. Principalele afecțiuni provocate de excesul de aluminiu în corp sunt dureri musculare și stare de slăbiciune accentuată, dureri la nivelul oaselor, anemie, probleme digestive, împiedicarea absorbției optime a fierului în organism, insuficiența renală, dureri de cap, dereglări ale somnului, nervozitate, stări de confuzie, labilitate emoțională și pierdere a capacității de concentrare și chiar pierderi de memorie.