de Carmen Ciripoiu şi Daniel Alexandrescu
Ați crezut până acum că sunteți la dispoziția codului genetic? Situația s-a schimbat, odată cu descoperirea incredibilă a oamenilor de știință din întreaga lume, care au fost de acord cu faptul că ADN-ul uman poate fi reprogramat. Cum? Prin gânduri, cuvinte și anumite frecvențe.
Celulele stem se pot modifica folosind frecvențele câmpului magnetic
Să fie oare ADN-ul singurul factor determinant pentru sănătate și bunăstare? Acest mit a fost demontat de specialiștii lumii, care au afirmat că acesta, dar și celulele stem se pot schimba prin câmpuri magnetice, coerența inimii, stări mentale pozitive și intenție. O primă părere despre toate aceste lucruri o are un mare specialist în domeniu, doctorul Bruce Lipton, biolog și cercetător în domeniul celulelor stem. Într-un interviu acordat revistei „SuperConsciousness”, vizavi de diferența majoră dintre determinismul genetic și epigenetică (studiul modificărilor genelor în urma contactului cu mediul înconjurător), acesta a notat că „diferența dintre acestea este semnificativă, deoarece convingerea fundamentală numită determinism genetic înseamnă literalmente că viețile noastre, definite ca trăsături fizice, fiziologice și emoționale de tip comportamental, sunt controlate de codul genetic. Această convingere ne face într-un fel să ne simțim «victime»: dacă genele ne controlează funcțiile vitale, atunci viețile ne sunt controlate de factori pe care nu îi putem schimba. Acest lucru conduce la victimizare cum că bolile se transmit într-o familie prin intermediul genelor. Probele de laborator arată că acest lucru nu este adevărat”. La rândul său, doctorul Carlo Ventura, cercetător la Universitatea Verona, din Italia, a reușit chiar să demonstreze prin multe teste de laborator că ADN-ul celulelor stem pot fi modificate, dacă sunt folosite frecvențe ale câmpului magnetic: „Este ca o mașină a timpului. Reprogramezi cumva înapoi cu aceste celule într-o stare incertă, în care orice fel de decizie este oarecum posibilă, chiar și decizia de a deveni virtual orice tip de celulă a organismului. Această descoperire are un potențial extraordinar.” Și tot profesorul Ventura a mărturisit că mai există doi oameni de știință, laureați cu Premiul Nobel, care au demonstrat că „celulele adulte nonstem pot fi epigenetic reprogramate înapoi, până în condiții în care pot da naştere la celule neuronale, celule cardiace, celule musculare striate sau celule care produc insulină”.
Dragostea și furia influențează condiția unei persoane
Dar specialiștii unui alt mare institut de cercetare al lumii, este vorba despre Heartmath din Boulder Creek, California, au punctat faptul că epigenetica cuprinde mult mai mult decât ADN-ul, mediul și experiența de viață a unei persoane. Așa se face că, după două decenii de studiu, oamenii de știință au descoperit că există anumiți factori, precum dragostea și aprecierea sau anxietatea și furia, care au un rol determinant în a influența condiția unui om. În consecință, în urma unui experiment extrem de important, s-a demonstrat că aceia care au participat și-au modificat AND-ul folosind stări mentale pozitive. Iată care a fost concluzia cercetătorilor: „O persoană care avea în mână trei eșantioane de ADN a fost ghidată pentru a genera coerența inimii (o stare benefică a echilibrului mental, emoţional, fizic și în armonie) cu ajutorul unei tehnici HeartMath, care utilizează respirația inimii și intenții cu emoții pozitive. Persoana a reușit, conform instrucțiunilor, să desfășoare două eșantioane de ADN în lungimi diferite și să îl lase pe al treilea neschimbat”. La polul opus s-au aflat și voluntari care, pentru că au avut această coerență a inimii scăzută, nu au putut să-și modifice ADN-ul.
Fumatul produce mutații
Pe de altă parte, specialiștii spun că există multe forme de cancer care nu sunt doar genetice, ci au și cauze externe. Iar când factorul genetic se asociază cu cel extern, organismului îi este aproape imposibil să mai poată lupta cu boala. În consecință, au fost făcute alte studii care să demonstreze acest lucru, iar unul dintre cele mai recente a arătat că mii de celule purtătoare ale ADN-ului pot suferi mutații ca urmare a fumatului. În această privință, datele sunt uluitoare: 150 de astfel de mutaţii în plămâni, 97 în laringe, 23 în cavitatea bucală, 18 în vezica urinară şi 6 în ficat, iar fiecare mutaţie creşte riscul ca aceste celule să devină cancerigene. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că, spun oamenii de știință, fiecare țigară conține mai mult de 160 de substanţe cancerigene, dar și o substanță radioactivă. Este vorba despre poloniu 210, considerat unul dintre cei mai periculoși și cancerigeni compuși chimici. De altfel, potrivit unui alt studiu, realizat tot recent, de data aceasta de specialiștii de la Wellcome Trust Sanger Institute din Cambridge, Marea Britanie, la fiecare 15 țigări fumate, apare câte o mutație. Fie că e vorba despre gene ale sistemului imunitar, gene ale metabolismului sau cele legate de moartea celulară programată. Culmea este că, odată cu introducerea chiar din prima zi a anului 1971 a reclamelor cu privire la modul în care țigările afectează sănătatea, efectele asupra oamenilor au fost contrare celor așteptate. Și asta pentru că, atunci când citesc mesajele privind urmările fatale ale viciului lor, fumătorii se sperie și încearcă să se liniștească… aprinzând încă o țigară. Ce demonstrează acest lucru? Cât de puțin control poate avea o persoană asupra corpului său și asupra minții.
Hrăniţi-vă cu „nutrienţi cuantici“!
Un prim lucru pe care omul îl poate face pentru a-și modifica ADN-ul, spun cercetătorii este să înceapă să-și hrănească trupul la un nivel celular, cu nutrienți cuantici. Sigur că denumirea pare una extrem de pompoasă și puțini sunt cei care au auzit de așa ceva, așa că oamenii de știință vin și cu explicația. Când o persoană este foarte stresată sau dominată de stări negative, rezervele sale de energie sunt deturnate de la sarcina lor principală, aceea de regenerare și de reparare a organismului. Ce e de făcut în această situație? Apelarea la emoțiile pozitive, al căror rol este de a spori sănătatea întregului sistem energetic și a hrăni organismul, până la nivel de ADN. Potrivit institutului HearthMath, aceste sentimente pozitive sunt numite „nutrienți cuantici”, datorită efectului pe care-l au asupra organismului. Nu în ultimul rând, cercetătorii ruși spun că doar 10% din ADN este folosit, restul de 90% nefolosit urmează aceleași reguli ca toate limbajele umane. Concluzia? Limbajele umane nu au apărut accidental, ci sunt o reflecție a ADN-ului uman.