Main menu

header

751 13 1de Elena Marinescu şi Alexandru Brădescu

Specialiştii de la Centrul de terapii genice şi celulare în tratarea cancerului din cadrul Spitalului de Urgenţă din Timişoara - OncoGen - lucrează la realizarea unui vaccin pentru alergia la ambrozie, în condiţiile în care peste o jumătate de milion de români au de suferit din cauza expunerii la această plantă. Am discutat despre stadiul cercetărilor cu coordonatoarea proiectului, prof. dr. Carmen Panaitescu, vicepreşedinta Comisiei de Alergologie din cadrul Ministerului Sănătăţii.

„Au fost identificate 12 fragmente care dau alergie”

- Cât de aproape suntem de realizarea acestui vaccin?

- La institutul nostru, grupul care studiază partea de imunoterapie în bolile alergice a făcut primul pas în obţinerea unui astfel de vaccin bazat pe metodele noi, moderne, de biologie moleculară. Acest lucru a însemnat obţinerea şi izolarea alergenilor din polenul de ambrozie. Prin proiectul Inspire, care se derulează în Timişoara, sarcina noastră a fost să obţinem aceste fragmente, le avem, le-am caracterizat şi, pe baza lor, să generăm un kit de diagnostic care să poată să fie sută la sută sigur în prezenţa alergiei la ambrozie la un pacient. În prezent, sunt identificate 12 fragmente care dau alergie şi fiecare persoană are o sensibilitate la anumite fragmente din acestea. Vom termina proiectul anul viitor cu acest test, lucru posibil cu ajutorul unei finanţări de 2 milioane de euro.

- Şi ce urmează după această fază?

- Următorul pas este caracterizarea acelor fragmente care trebuie să existe într-un vaccin, este vorba despre realizarea unei hărţi, o „mapare” a alergenilor cu ajutorul tehnologiei de vârf în domeniul alergologiei. În momentul de faţă scriem un astfel de proiect şi vom aplica luna aceasta pentru obţinerea finanţării din partea UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării). Apoi se va putea trece la pasul final, respectiv asamblarea acestor fragmente pentru vaccin, care va fi testat iniţial pe animale şi, după ce se dovedeşte că generează toleranţa, se va cere la Agenţia Naţională a Medicamentului aprobarea pentru efectuarea unor studii clinice pe oameni. Or, din experienţa colegilor de la Universitatea de Medicină din Viena, care au făcut un vaccin similar pentru alergia la polenul de graminee, este vorba despre o finanţare de cel puţin 10 milioane de euro. Acesta va fi pasul cel mare, în care România ar putea să beneficieze de un vaccin pentru această mare problemă care o reprezintă alergia la polenul de ambrozie.

„Este o problemă majoră de sănătate publică”

751 13 2- Sunt şanse ca acest lucru să se întâmple?

- Cred că se poate, pentru că eu am început activitatea de medic în urmă cu 30 de ani aici, la Timişoara, la o filială a Institutului Cantacuzino, care producea vaccinuri pentru pacienţii alergici, cu tehnicile de atunci, dar România avea propriile preparate de imunoterapie. Dacă s-a putut atunci, de ce nu s-ar putea şi acum? Ar trebui discutat la nivel naţional dacă România doreşte acest lucru, dacă în strategia de dezvoltare de la Ministerul Sănătăţii ar putea fi cuprinsă şi o astfel de direcţie, în planul sectorial, pentru sănătatea populaţiei. Am semnalat de fiecare dată această problemă la toate întâlnirile pe care le-am avut la minister şi am solicitat inclusiv aducerea acelor preparate de imunoterapie care există pe piaţa internaţională. Dar deocamdată nu am primit nici un răspuns.

- Credeţi că sunt suficiente măsurile punitive de amendare a proprietarilor de terenuri cu ambrozie?

- Având în vedere ceea ce se întâmplă în ultimii zece ani, respectiv creşterea exponenţială a numărului de pacienţi cu sensibilizare la ambrozie, care vor avea simptome din ce în ce mai severe, cum ar fi cele de astm bronşic, care duc chiar la crize ce necesită internarea la Urgenţă, ţinând cont că apar tot mai mulţi copii cu această sensibilitate, chiar cu vârste sub 1 an - adică chiar din viaţa intrauterină s-au produs modificări de tip epigenetic care îi fac să devină gata sensibilizaţi la ambrozie atunci când se nasc -, cred că este o problemă de sănătate publică, mai ales pe timpul verii. Direcţia de Sănătate Publică a confirmat că, în acest moment, consideră această alergie o problemă majoră de sănătate publică. Este clar că trebuie abordat cu seriozitate acest subiect şi trebui să găsim soluţii. Pe de altă parte, acest polen va exista şi, din păcate, nu va putea fi total eradicat, iar persoanele sensibilizate vor reacţiona. Noi am contribuit la această lege cu o notă de fundamentare privind impactul asupra populaţiei a alergiei la ambrozie.

„Nu are efecte adverse”

- Cât de important este un astfel de vaccin?

- Pentru un om sensibilizat este suficient să se întâlnească cu cinci-şase grăuncioare de polen de la această buruiană pentru a prezenta simptome. Singura soluţie este să ai un astfel de vaccin, care poate să remoduleze răspunsul imun al persoanelor sensibile. Cel puţin 15 ani de la vaccinare o persoană va avea imunitate la această formă de alergie, dar pentru că vorbim despre un produs realizat prin inginerie genetică, ne putem aştepta la rezultate mult mai bune. Este doar începutul acestei noi tehnici, viitorul ne va spune cât de protectiv este un astfel de vaccin, care nu are efecte adverse. La sfârşitul acestei luni vor veni în România doi dintre cei mai mari specialişti din lume, iar liantul este prof. Rudolf Valenta, o somitate recunoscută la nivel mondial în privinţa folosirii noii tehnologii în alergologie, pentru diagnostic molecular şi pentru dezvoltarea de produse de imunoterapie inovative. Colegii de la Universitatea din Viena sunt în legătură cu noi permanent pentru supervizarea ştiinţifică a etapelor proiectului.

Statisticile arată o prevalență crescută a alergiei la ambrozie, de 5,35% în populația activă din România

6 milioane de români sunt expuşi la polenul de ambrozie

Pericolul de la marginea oraşelor

Prin intermediul unei hărți virtuale interactive, disponibilă pe site-ul www.hartaambroziei.ro, oamenii pot indica locurile în care planta a fost identificată. Până în acest moment, pe hartă figurează 789 de zone active şi doar trei eradicate. Medicii atrag atenţia că, în special în zilele cu vânt puternic, concentraţia de polen din floarea de ambrozie din aer creşte, iar simptomele provocate de această alergie se pot manifesta mai ales în prima parte a zilei, între orele 10:00 şi 15:00. Cele mai frecvente simptome sunt: rinită alergică (manifestată prin strănut repetat, congestie şi mâncărime nazală, rinoree, nas înfundat), conjunctivită alergică (inflamarea şi înroşirea ochilor), mâncărimi la nivelul urechilor, pierderea mirosului, dureri de cap, senzaţia de oboseală şi crize de tuse.

Anul trecut, Parlamentul a adoptat Legea 62/2018 care stipulează amenzi între 5.000 şi 20.000 de lei pentru proprietarii de terenuri care nu iau măsuri de distrugere a ambroziei