Main menu

header

756 12 1de Elena Marinescu şi Adrian Barna

În curând, medicii vor putea diagnostica boala Parkinson nu doar prin examenul clinic, dar şi prin dozarea unor markeri ai imunităţii din sânge. Specialiştii susţin că, pe lângă controlul simptomelor motorii, un tratament suplimentar de reglare a imunităţii poate fi benefic pentru încetinirea evoluţiei bolii. Am discutat despre noile tendinţe în terapia acestei maladii cu doctorul Alina Roxana Verzea (medalion), medic primar neurolog la Spitalul Clinic Judeţean Mureş.

„Are o evoluţie progresivă”

- Cât de frecvent apare această maladie invalidantă în rândul populaţiei?

- Este a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă, după Alzheimer, cauzată de pierderea progresivă de neuroni, de-a lungul anilor, şi are o evoluţie progresivă. În România sunt înregistraţi aproximativ 72.000 de pacienţi suferinzi de Parkinson. Unul din zece cazuri este diagnosticat înainte de 50 de ani, existând şi persoane care dezvoltă parkinsonism în adolescenţă. Peste un milion de oameni suferă de această boală în Europa şi se estimează că numărul se va dubla până în anul 2030. Diagnosticul de boala Parkinson trebuie suspicionat de medicul de familie, dar certificarea sa aparţine medicului neurolog, iar tratamentul medicamentos este individualizat fiecărui pacient.

- Care ar fi principalele cauze ale declanşării bolii?

- Cercetătorii americani de la Universitatea Columbia New York şi de la Institutul La Jolla California susţin că boala Parkinson are o cauză autoimună. Alfasinucleina este o proteină care se găseşte în cantitate mare în neuroni şi la nivelul terminaţiilor neuronale, iar când această proteină se acumulează în exces, devine toxică şi este percepută ca un agent patogen care trebuie eliminat din organism. Sistemul imunitar atacă proteina, apărând astfel primele semne de boală Parkinson. De altfel, oamenii de ştiinţă francezi au dovedit deja că alfasinucleina este responsabilă de apariţia bolii la animale.

„Poate fi un test fiabil, ieftin şi neinvaziv”

- Care sunt principalele opţiuni terapeutice?

- Toate medicamentele folosite în tratamentul bolii pot avea efecte adverse neplăcute, de aceea se alege întotdeauna combinaţia de medicamente care controlează cât mai bine simptomele şi la care efectele adverse sunt uşor tolerate de pacient. Cercetările făcute în ultimii cinci ani au încercat să găsească explicaţii pentru etiologia acestei maladii, să dezvolte molecule noi pentru tratamentul afecţiunii şi să inventeze dispozitive care să vină în ajutorul pacienţilor cu boala Parkinson şi a familiilor lor. Pentru că evoluţia bolii este progresivă şi simptomatologia se agraveavă în timp, producând o dizabilitate majoră pacientului şi o izolare socială, în ultimii ani, intervalul 2014-2019, au fost dezvoltate mai multe molecule, unele dintre ele au suferit îmbunătăţiri pentru a trata simptomele care însoţesc această maladie.

- De ce unii oameni se îmbolnăvesc şi alţii nu?

- Testarea lacrimilor unui individ poate pune în evidenţă prezenţa unor biomarkeri care ar permite o diagnosticare precoce şi mai uşoară a bolii Parkinson. Evaluarea nivelurilor anumitor proteine, în special a alfasinucleinei în lacrimi, poate fi un test fiabil, ieftin şi neinvaziv. Institutul Oftalmologic din Londra a pus la punct o examinare care permite identificarea în ochi a semnelor care preced boala. S-au descoperit pe retina pacienţilor care suferă de această boală anumite modificări care sunt deja vizibile înainte de apariţia primelor simptome.

„Dieta mediteraneană reduce cu 46% riscul de apariţie a afecţiunii”

756 12 2- Ce rol are alimentaţia?

- Alimentaţia pacientului cu boala Parkinson trebuie să includă o dietă echilibrată bazată pe legume, fructe şi alimente bogate în proteine, consumul unei cantităţi suficiente de lichide, un aport crescut de minerale şi vitamine, precum şi evitarea substanţelor cu efect excitant asupra sistemului nervos central. Un grup de oameni de ştiinţă din Tokio a publicat recent rezultatele unui studiu prin care se comparau obiceiurile alimentare a 249 de persoane diagnosticate cu boala Parkinson cu cele ale 368 de persoane sănătoase. Alimentele au fost împărţite în trei categorii: sănătoase (legume, fructe, peşte, ciuperci), occidentale (alimente bogate în grăsimi şi carne roşie) şi light (alimente amestecate din categoriile precedente). Rezultatele cercetării publicate în revista „Jurnalul European de Neurologie” au arătat că persoanele care aveau o dietă din prima categorie erau şi cele mai puţin predispuse să facă boala Parkinson, pentru că acest tip de alimentaţie ridică nivelul de antioxidanţi din organism, având un efect protector asupra celulelor supuse stresului oxidativ. Cele mai importante vitamine pentru pacientul cu boala Parkinson sunt: vitaminele B, C şi E. Deci, dieta mediteraneană reduce cu 46% riscul de apariţie a afecţiunii.

- Ce îi recomandaţi unui pacient diagnosticat recent, ce ar trebui să pună în farfurie?

- Pacienţii suferinzi de boala Parkinson trebuie să aibă o dietă care conţine alimente importante: fructe (căpşuni, prune sau mere), vegetale, cereale integrale (sunt o sursă de vitamina E cu efect antioxidant puternic), legume (broccoli, spanac, roşii, morcovi, usturoi), peşte (trebuie inclus în dietă datorită conţinutului bogat în acizi graşi şi Omega 3), carne de pasăre, carne slabă, produse lactate cu un conţinut redus de grăsimi. Totodată, o hidratare a organismului corespunzătoare este esenţială, evitându-se băuturile cu efect excitant pentru sistemul nervos: cafea, alcool, ceai negru şi băuturile carbogazoase. Pot fi utile şi anumite tratamente naturiste, cum este de pildă tinctura de propolis sau lăptişorul de matcă. Acestea au rolul de a reduce starea inflamatorie la nivelul rădăcinilor nervoase afectate, refăcând neuromediatorii chimici (acetilcolina, dopamina) necesari restabilirii şi propagării influxului nervos. Se face o cură de o lună cu aceste produse apiterapeutice, cu pauză de şapte zile, după aceea tratamentul se poate relua.

Tulburările specifice bolii apar cel mai adesea între 50 şi 70 de ani

Dispozitive care vin în ajutorul pacienţilor

- Care sunt ultimele tendinţe în boala Parkinson?

- Microsoft a construit un dispozitiv tip ceas care atenuează tremorul mâinii, ajutând astfel pacienţii cu boala Parkinson să poată scrie. La rândul său, Google a creat, împreună cu Lift Lab, o lingură şi o furculiţă inteligente pentru a veni în ajutorul pacienţilor cu forma tremorigenă şi predominant rigidă a bolii. Tehnologia încorporată în designul tacâmurilor detectează tremorul sau greutatea de a duce mâna la gură şi face ajustări instantanee pentru a menţine echilibrul şi pentru a reduce amplitudinea mişcării. Totodată, tehnologia de vârf poate fi utilă şi în diagnostic. De exemplu, cercetătorii americani de la Universitatea Hopkins din Baltimore şi cei de la Universitatea Rochester din New York, în colaborare cu specialiştii de la Universitatea Aston din Regatul Unit, au creat un dispozitiv capabil să calculeze scorul de severitate al bolii Parkinson prin datele colectate de un smartwatch şi prelucrate de o aplicaţie descărcată pe un smartphone.