de Elena Marinescu şi Eduard Popa

Majoritatea dintre noi a auzit cel puțin o dată îndemnul de a reduce aportul de zahăr din alimentație din cauza pericolului instalării unor boli cronice, precum diabetul, sau pentru a preveni agravarea altora deja apărute în organism. Efectele benefice ale unui consum controlat de dulciuri și de produse de patiserie se reflectă nu doar în starea de sănătate fizică, dar și în cea mentală.

Creierul are nevoie de recompense

Un nou studiu demonstrează o dată în plus modul în care zahărul pe care îl consumăm zilnic poate să ne păcălească organismul, astfel încât se creează o relaţie de dependenţă, la fel de periculoasă precum adicţia faţă de droguri sau de jocurile de noroc, de pildă. Şi asta în condiţiile în care creierul se hrăneşte cu glucoză, iar stresul ne „împinge’’ câteodată către dulce. Din păcate, şi în cazul zahărului, riscurile pentru sănătate sunt extrem de mari, incluzând apariţia unor boli grave, cum sunt cancerul, diabetul sau afecţiunile cardiovasculare. Zahărul poate modifica structura creierului în doar 12 zile, provocând dependență similar drogurilor, potrivit rezul- tatelor unui nou studiu realizat de cercetătorii danezi. Mai precis, zahărul duce la modificarea structurii circuitului din creier asociat cu procesarea recompenselor. În momentul în care o persoană învață ceva nou sau experimentează ceva plăcut, în creier este activat sistemul de recompensare. Cu ajutorul substanțelor naturale din creier, cum este neurotransmițătorul cunoscut sub numele de dopamină, anumite zone comunică între ele pentru a ajuta persoana respectivă să învețe și să repete comportamente care îmbunătățesc cunoașterea și starea de bine. De altfel, etimologia cuvântului „zahăr” provine din limba arabă, sukkar, care înseamnă plăcere. Căutăm cu înfrigurare gustul dulce cu care suntem obişnuiţi încă de mici, de la laptele praf care conţine zahăr.

Adicţia alimentară, un concept de 50 de ani

Unele substanțe, precum drogurile, „deturnează” sistemul, activându-l pe cale artificială și generând dependența. Cercetătorul american Theron Randolph a creat expresia „adicţia alimentară” în 1950, pentru a descrie consumul compulsiv de anumite alimente, precum lapte, ouă, cartofi. De atunci, au fost efectuate mai multe studii care au explorat conceptul, iar rezultatele au fost amestecate, unii specialiști fiind de părere că expresia este exagerată. Noul studiu a fost efectuat de Michael Winterdahl, profesor la Departamentul de medicină clinică de la Universitatea Aarhus din Danemarca, și colegii săi, care au analizat efectele consumului de zahăr asupra creierului porcilor, iar rezultatele au fost publicate în „Scientific Reports”. Studii anterioare similare au fost făcute pe șoareci, dar, de data aceasta, au fost aleși porcii, pentru că au creiere mai complexe decât rozătoarele, suficient de mari pentru a putea detecta structuri complicate cu ajutorul scannerelor folosite pentru oameni. Cercetătorii au ales șapte porci de Göttingen, care au primit doze variabile de soluție de glucoză și cărora li s-au scanat creierele pentru a se vedea modul în care este activat sistemul de recompensare. După 12 zile, cercetătorii au remarcat modificări majore în sistemele de procesare de dopamină și opioide. Mai mult, sistemul de procesare a opioidelor, aflat în acea regiune din creier asociată plăcerii și stării de bine, a fost activat încă de la administrarea primelor doze dulci. Autorul studiului spune că descoperirile i-au contrazis așteptările inițiale. Acesta a explicat că, deși se știa că zahărul are anumite efecte fiziologice și că nu este sănătos, nu se aștepta ca acesta să modifice atât de mult structura creierului.

Surse ascunse şi consum în exces

Potrivit statisticilor, în prezent se consumă cu aproape 50% mai mult zahăr faţă de acum 30 de ani. De pildă, un european consumă, în medie, 50 de kilograme de zahăr pe an. De altfel, acest ingredient este prezent peste tot: în cafea, ceai, sucuri, dulciuri, produse de patiserie, pâine, chiar mezeluri, fiind nelipsit din multe conserve și rețete de tot felul. Fie că este alb, fie că este brun, zahărul este glucoză cu același număr de calorii: 4 pe gram. Zahărul se mai ascunde într-o categorie de produse extrem de consumate în sezonul rece: este vorba despre suplimentele alimentare de tot felul, cele cu vitamine, siropuri de tuse și medicamente pentru durerile în gât. Gustul dulce le face mai ușor de tolerat, însă și aceste calorii contează în bilanțul zilei.

ATENŢIE! Zahărul include mai multe molecule, printre care glucoza şi fructoza, şi este cunoscut ca „ucigaşul alb”.

Cunoaşterea înseamnă prevenţie

Nutriționistul american Jonny Bowden a realizat o listă cu cinci metode sănătoase de a reduce consumul de zahăr, o măsură cu implicații directe extrem de benefice asupra sănătății: nu vă lăsați păcăliți de reclamă; faceți un efort și renunțați la carbohidrații procesați; studiați cu atenție etichetele produselor; feriți-vă de pericolul îndulcitorilor sintetici; limitați consumul de fructe.