de Valentin Țigău

Noul coronavirus SARS-Cov2, apărut în decembrie 2019 în China, a contaminat peste 150.000 de persoane, în peste 130 de țări, având o viteză de contagiune uluitoare. Deși boala prezintă multe similitudini cu gripa sezonieră, necesită o abordare diferită, cerută de un context diferit. Răspunde întrebărilor noastre, astăzi, doctor Traian Constantin Panciu (foto), medic rezident pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” din București.

„Astăzi putem salva pacienți care acum 100 de ani nu ar fi supraviețuit”

- După epidemiile de variolă, pojar, ciumă, tifos, holeră, HIV, care au secerat milioane de vieți în cursul istoriei, cea de coronavirus pare la fel de gravă, deși, paradoxal, știința medicală a evoluat, iar oamenii știu să se protejeze mai bine. De ce?

- Nu sunt de acord cu această afirmație. După cum spune și întrebarea, aceste boli au secerat milioane de oameni. În schimb, la ora actuală vorbim despre aproape 6.000 decese prin Covid-19, în întreaga lume, în cele patru luni de la debutul epidemiei în China. Comparativ, TB (tuberculoza) ucide 1,5 milioane de oameni anual, dar lumea nu se impacientează atât de tare, o luăm ca atare, ne-am obișnuit. Știința medicală a evoluat, categoric, de aceea astăzi putem salva pacienți care acum 100 de ani nu ar fi supraviețuit în fața acestei infecții respiratorii cu potențial ridicat de complicații. Vorbim, totuși, despre un virus cu o mortalitate de 2%-3%. Mare, într-adevăr, având în vedere importanta contagiozitate a acestuia, dar dacă vom compara cu Ebola, ce are o mortalitate de 40%, vedem că se poate mult mai rău. La ora la care discutăm, România are peste 170 de cazuri și niciun deces.

„Numele oficial al virusului e SARS-COV2, iar boala produsă de acesta se numeşte COVID-19”

- Care sunt caracteristicile coronavirus și prin ce se diferențiază față de alte viroze (de exemplu, gripa sezonieră)? Pot fi detectate și empiric? Care sunt cele care să ne îngrijoreze și să ne trimită la medic?

- Numele oficial al virusului despre care vorbește întreaga planetă e SARS-COV2, iar boala produsă de acesta se numeşte COVID-19. Coronavirusurile fac demult parte din repertoriul virozelor obișnuite (există patru tulpini care dau răceala comună), dar acum vorbim despre un virus apărut recent, sursa sa fiind un rezervor animal (celebrii lilieci consumați în bucătăria chinezească din Wuhan). În ultimii 20 de ani, ne-am mai confruntat cu alte două coronavirusuri cu origine animală, care dezvoltă forme severe de boală, epidemia SARS în 2002-2003, tot cu originea în China, și MERS 2012, cu origine în Orientul Mijlociu. Simptomele principale ar fi febra, tusea seacă, oboseala, dispneea (lipsa de aer), dar poate apărea și congestia nazală, rinoreea, odinofagia (dureri în gât). Aceste simptome nu sunt specifice, oricine a avut febră, a tușit și a simțit că respiră mai greu, dorește să stea mai mult în pat în timpul unui episod gripal, nu ai de unde să știi că este COVID-19. Acum încă mai circulă gripa și alte câteva sute de virusuri care pot da același tip de simptomatologie. De aceea, în acest moment sunt testați cei cu risc crescut, care vin din zone de risc sau au avut contact cu persoane infectate. Dacă ar fi să vorbim despre simptome care semnalează o agravare a stării de sănătate, în momentul în care senzația de sufocare devine accentuată, apar stări confuzionale, letargie, durere toracică sau tegumentele își pierd colorația uzuală (devin palide sau mai întunecate), este momentul să căutați ajutorul personalului medical de specialitate, iar medicii vor decide care este procedura necesară în continuare. Diferența majoră a acestei viroze față de restul virusurilor sezoniere este posibilitatea, în cazurile grave, de afectare severă pulmonară, care duce rapid către insuficiența respiratorie, necesar de oxigenoterapie și ventilație mecanică, în cazurile grave, acest lucru punând presiune mare pe secțiile de Terapie Intensivă, care au paturi și resurse limitate. Nu doar în România, ci în orice țară.

Prof. dr. Ioan Cantacuzino și „Marele experiment românesc”

- Doctorul Ioan Cantacuzino, fondatorul școlii românești de imunologie, a fost descoperitorul vaccinului antiholeric. Tot el a salvat, în 1917, sute de mii de români în timpul epidemiei de tifos. Putem avea un vaccin contra coronavirusului, în secolul al XXI-lea?

- Putem avea un vaccin pentru Sars-Cov2, și vom avea. Acest virus a apărut în urmă cu patru luni. Datorită evoluției științei medicale, genomul virusului a putut fi descifrat într-un timp extrem de scurt. Lucru care nu s-ar fi putut întâmpla în urmă cu câteva zeci de ani. Dar un vaccin nu se dezvoltă de pe o zi pe alta. Cel mai probabil în acest an va apărea. În acest moment, OMS a declarat că sunt peste 40 de echipe din întreaga lume care depun o muncă intensă în a dezvolta acest vaccin. Chiar dacă mâine va veni cineva și va spune: „Uitați! Am un vaccin!”, el va trebui testat și retestat cu temeinicie, pentru a-și dovedi siguranța umană. Nu mai este ca acum 100 de ani, când folosirea vaccinului antiholeric de ilustrul bacteriolog prof. dr. Ioan Cantacuzino a oprit o epidemie care secera soldații români în Războaiele Balcanice. Dar acel moment, de mare urgență, s-a numit „Marele experiment românesc” și a fost pentru prima dată în istoria medicinei când un număr atât de mare de indivizi a fost inoculat cu acest vaccin și a avut într-adevăr un succes mare. Dar și vaccinul antiholeric a avansat, iar astăzi eficiența și profilul de siguranță al vaccinului antiholeric actual sunt mult superioare celui de acum 100 ani. Este firesc să fie așa. În acele timpuri, reacțiile posibile adverse erau luate ca atare, lumea era fericită că nu se mai murea de holeră. Din păcate, lumea în ziua de astăzi a uitat de tragediile marilor epidemii și se leagă de cele mai absurde detalii pentru a refuza vaccinarea, în detrimentul lor și al celor dragi. Ceea ce va fi dramatic, pe termen lung. Sper că această epidemie va atrage și mai mult atenția asupra necesității vaccinării, în general. În ziua de azi, însă, vaccinurile sunt niște produse medicale extrem de bine testate, sunt multe etape extrem de vitale pentru asigurarea siguranței acestora și, mai ales, pentru asigurarea unui răspuns protectiv adecvat. Dezvoltarea unui vaccin sau a oricărui medi- cament înseamnă deci mult timp, mulți bani și multă resursă umană. Chiar dacă totul pe hârtie și în experimentele in vitro arată excelent, in vivo lucrurile pot sta diferit, și atunci trebuie să o iei de la capăt. Nimeni nu își permite să lanseze un vaccin fără dovezi certe de eficacitate și cu un profil de siguranță ridicat.

„Pacientul ajunge să se sufoce, «nu-i mai ajunge aerul»”

- Coronavirusul atacă sistemul respirator. Ca medic pneumolog, ne puteți explica ce procese au loc din momentul infectării până la cel al vindecării sau decesului?

- 80% dintre pacienții infectați dezvoltă forme ușoare ale bolii, asemănătoare unei viroze banale, obișnuite, de sezon. În restul cazurilor, virusul afectează sistemul respirator, dezvoltând o inflamație la nivelul parenchimului pulmonar, care ajunge să împiedice transferul gazos. Practic, pacientul ajunge să se sufoce, „nu-i mai ajunge aerul”. Acest fenomen este compensat de personalul medical prin oxigenoterapie, iar în cazurile grave pacientul este intubat și ventilat mecanic, astfel aparatele de ventilație ajutând plămânul să își îndeplinească funcția, până când va avea loc procesul de vindecare.

- Care sunt factorii de risc de îmbolnăvire cu coronavirus? Putem vorbi despre categorii de vârstă sau de grupe de pacienți mai expuse decât altele?

- Oricine poate contracta această viroză. Problema se pune altfel: cine este mai expus la forme severe? Aceia sunt vârstnicii, fumătorii, persoanele cu comorbidități (diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice). Dar au fost raportate numeroase cazuri de forme severe, care au dus către un final nefericit, și la pacienți tineri, fără alte boli.

„Doctorii au fost nevoiți să experimenteze orice tip de terapie, pentru a ajuta bolnavii”

- Care sunt metodele de diagnosticare (testele) și tratamentul coronavirusului?

- Testarea Real Time-PCR este un test genetic, care detectează ARN-ul virusului. Dar diagnosticul final ține cont și de anamneza, clinica și imagistica pacientului. Momentan nu există un tratament clar al acestei viroze. Pacienții primesc tratament cu diverse molecule antivirale, folosite și în trecut în tratamentul SARS și MERS, dar și unele noi, și o moleculă folosită în tratamentul malariei, care se pare că dă rezultate, cel puțin asta arată studiile preliminare. Doctorii au fost nevoiți să experimen- teze și să încerce orice tip de terapie pentru a ajuta bolnavii, fiind vorba despre un virus nou, pe care nu îl cunoștea nimeni și nu se știe de la început la ce va fi susceptibil. Informațiile medicale evoluează rapid pe parcursul acestei epidemii. Pe lângă asta, tratamentul suportiv, prin medicamente simptomatice și oxigenoterapie, la cei care se află în insuficiență respiratorie, întregește managementul bolnavului.

„Fiecare epidemie și pandemie evoluează diferit”

- Ca medic, ați cunoscut direct zone complicate din punct de vedere epidemiologic, din lume. Care sunt observațiile dumneavoastră cu privire la evoluția unei epidemii?

- Fiecare epidemie și pandemie evoluează diferit, în funcție de agentul infecțios și caracteristicile sale, dar asta nu putem vedea precis decât retrospectiv. Nimeni nu poate estima cum va decurge epidemia de SARS-Cov2, la nivel național și global. Toate estimările de până acum au fost mai mult sau mai puțin adevărate și relevante, așa că nu are rost să ne dăm cu părerea. Datoria noastră, ca simpli cetățeni, este de a respecta îndrumările autorităților cu privire la măsurile de distanțare socială, iar a personalului medical, de a acorda cele mai bune îngrijiri posibile pacienților.

- Putem ajuta mecanismul imunității organismului? Prin ce mijloace și cu ce profit, în lupta cu coronavirusul?

- Momentan, nu există studii care ar arăta că o anumită substanță ar crește imunitatea împotriva coronavirusului. Nu sunt de acord cu goana după vitamina C, imunostimulante sau orice alte suplimente. Ele nu au arătat încă vreun beneficiu. Mai mult, pot chiar dăuna, amplificând răspunsul imun al organismului, în momentul infectării, agravând astfel simptomatologia. În majoritatea bolilor infecțioase, simptomele sunt date de organismul care încearcă să limiteze și să elimine agentul infecțios. Imunitatea fiecăruia se menține printr-o dietă echilibrată, alimentație sănătoasă, evitarea exceselor de orice fel, activitate fizică constantă.

„Diferența majoră a acestei viroze față de restul virusurilor sezoniere este posibilitatea, în cazurile grave, de afectare severă pulmonară, care duce rapid către insuficiența respiratorie, necesar de oxigenoterapie și ventilație mecanică, în cazurile grave, acest lucru punând presiune mare pe secțiile de Terapie Intensivă, care au paturi și resurse limitate. Nu doar în România, ci în orice țară“

„Copiii sunt vectori importanţi ai virusurilor“

- Sunteți medic, dar și părintele unui copil de vârstă mică. Cum vă descurcați în familie, având în vedere complicațiile medicale și sociale create de coronavirus?

- Partea bună a pandemiei cu COVID-19, conform datelor de până acum, este că la copii boala nu se dezvoltă la fel de sever ca la adulţi, ei neavând un sistem imunitar atât de dezvoltat, astfel încât reacția lor la acest virus este una relativ benignă, fără dezvoltarea de forme severe. În schimb, copiii sunt vectori importanți ai virusurilor. De aceea este important să evităm a duce copiii în spații de joacă comune. Din punct de vedere social, lucrurile stau și mai rău, deplasările, plimbările și socializarea trebuind să fie limitate, iar anxietatea generală cu privire la viitoarea penurie de alimente nu face bine nimănui. Trebuie să respectăm măsurile impuse de autorități și să așteptăm.

- Care sunt regulile de aur care trebuie respectate cu strictețe, pentru a nu ne îmbolnăvi cu coronavirus?

- Crearea unui vaccin, cât mai curând, va influența enorm felul în care ne vom raporta în viitor la această viroză. Dar în acest moment, respectarea măsurilor de distanțare socială, igienă personală și izolarea la domiciliu, în cazul prezentării simptomelor specifice, pot contribui decisiv la felul în care vom ieși cu toții din această epidemie. Pentru mai multe despre regulile ce trebuie respectate, eu vă recomand utilizarea surselor de informare oficiale (Ministerul Sănătății, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Organizația Mondială a Sănătății) pentru a primi informări oficiale, nu interpretări.

Mesajul medicilor pentru români: #Noisuntemlaspitalpentruvoi! #Voistatiacasapentrunoi

15 recomandări privind conduita socială responsabilă

1. Evitați zonele aglomerate, unde sunteți expuși la contact direct și/sau interacțiune cu un număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic intens, zone de recreere;

2. Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac parte din familia restrânsă, prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișările, sărutul obrajilor sau al mâinilor, atingerea fețelor cu mâinile;

3. Evitați atingerea suprafețelor care sunt pipăite în mod frecvent și de alte persoane, precum balustrade, clanțe, mânere, butoane de lift sau de acces. În cazul în care sunteți totuși nevoiți să atingeți aceste suprafețe, protejați-vă folosind șervețele de unică folosință;

4. Păstrați o distanță semnificativă, de 1,5 metri, față de celelalte persoane pe care le întâlniți. În cazul în care vă aflați în transportul în comun, încercați să NU stați față în față cu alte persoane;

5. În cazul în care călătoriți într-o țară expusă infecției cu noul coronavirus, există riscul ca la momentul revenirii în țară, în funcție de actualizarea zonelor roșii/galbene, să fie necesar să rămâneți în carantină/izolare la domiciliu timp de 14 zile, împreună cu familia;

6. În mod obligatoriu, românii care se întorc în țară din zone de risc vor trebui să intre în autoizolare la domiciliu, ceea ce presupune ca întreaga familie să facă același lucru;

7. Limitați folosirea bancnotelor și a monedelor, optând pentru plăți cu cardul/telefonul sau plăți on-line;

8. Optați pentru munca de acasă, în măsura în care aveți această posibilitate oferită de angajator;

9. Respectați cu strictețe regulile de igienă personală recomandate de autorități, pentru a vă proteja atât pe dumneavoastră, cât și pe cei apropiați. Folosiți masca de protecție doar în cazul în care aveți simptome de gripă sau de răceală, pentru a-i proteja pe ceilalți;

10. Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun, minimum 20 de secunde, după orice contact cu o suprafață potențial contaminată;

11. Dacă strănutați sau tușiți, acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel de unică folosință, pe care aveți grijă să-l aruncați imediat la coșul de gunoi;

12. Luați medicamente antivirale sau antibiotice numai la prescripția medicului;

13. Masca de protecție/masca chirurgicală îi protejează pe cei din jurul dumneavoastră, în cazul în care aveți simptome de gripă sau de răceală, întrucât previne răspândirea virusului pe cale respiratorie;

14. Virusul poate fi răspândit inclusiv de persoane aparent sănătoase, care nu au cunoștință de faptul că sunt purtători ai noului coronavirus;

15. Informați-vă despre noul coronavirus numai din surse oficiale! Puteți obține detalii dacă sunați la 0800.800.358, care e un număr de informare, nu este un număr de urgență. Doar în cazul urgențelor sunați la 112!