de Călin Popa şi Ştefania Băcanu
Mişcarea uşoară scade colesterolul vârstnicilor
Două studii paralele, care au avut loc în cadrul Universității Oakland, din SUA, au pus în evidență faptul că cele mai simple mijloace de a face mișcare, cum sunt plimbările sau mișcările ușoare de înviorare, pot duce la scăderea colesterolului la o vârstă la care acesta poate pune viața în pericol. Mai precis, potrivit experților americani, 150 de minute de mișcare lejeră pe săptămână reduc cu 67% riscul de moarte prematură din majoritatea cauzelor frecvent întâlnite după 65 de ani, în comparație cu sedentarismul.
Aromele ambientale sporesc capacitatea de învăţare
Potrivit rezultatelor unei cercetări derulate la Clinica de Psihiatrie și Psihoterapie a Universității Freiburg, din Germania, arderea de bețișoare parfumate în spațiul în care se învață pentru un examen sau o limbă străină crește capacitatea de memorare. În plus, menținerea acestor arome ambientale pe timpul nopții prelungește procesul și pe perioada somnului. „Studiul nostru demonstrează că învățarea poate fi mult mai ușoară în timp ce dormim. Cine ar fi crezut că nasul poate avea un rol atât de important în învățarea unei limbi străine?”, detaliază cercetătorul Jürgen Kornmeier.
Presiunea socială, risc de insomnie
Tinerii cu vârste între 12 și 20 de ani sunt atât de afectați de nevoia de a fi la înălțimea „pretențiilor” de pe rețelele de socializare, încât ajung să nu mai doarmă suficient, arată rezultatele unui studiu al Universității Flinders, din Australia. Insomniile îi introduc pe adolescenți într-un cerc vicios, accentuând scăderea stimei de sine, anxietatea, sentimentele negative legate de propria persoană, care, cumulate, agravează lipsa somnului. Dintre tinerii care au participat la studiu, aproape 10% au manifestat, în plus, și simptome ale depresiei.
Bufeurile atacă memoria
Instalarea menopauzei, cu bufeurile asociate, are o mulțime de neajunsuri pentru starea de sănătate și de bine, iar o cercetare de ultimă oră a pus în evidență faptul că acestea atacă direct capacitatea de memorare a persoanelor aflate în această perioadă a vieții. Studiul derulat la Societatea nord-americană de menopauză, din Cleveland, a relevat faptul că bufeurile interferează cu anumite funcții ale creierului legate de centrii din hipocampus, afectând nu doar capacitatea unei persoane de a face legătura între obiecte și amintirile legate de ele, ci și funcția vorbirii.
Pierderea auzului poate duce la demenţă
O echipă de specialiști în neurologie de la Universitatea Bochum, din Germania, a reliefat legătura dintre declinul auzului după o anumită vârstă și creșterea riscului de demență. Odată cu pierderea capacității de a sesiza sunetele, creierul se reorganizează, redistribuind neurotransmițătorii din zonele senzoriale, iar acest aspect afectează memoria. Cu cât mai acut este declinul auzului, cu atât mai slabe devin abilitățile cognitive. „Pierderea progresivă a auzului generează adevărate nisipuri mișcătoare în capacitatea de procesare a informației senzoriale”, explică expertul Denise Manahan-Vaughan.
Fumatul generează hipertensiune pulmonară
Expunerea cronică la nicotină sporește nu doar tensiunea arterială, ci și pe cea pulmonară, ceea ce în timp are ca urmare hipertensiunea la nivelul plămânilor, arată datele finale ale unei cercetări a Școlii de Sănătate Publică din New Orleans. Astfel, potrivit experților americani, odată instalată această afecțiune, survine modificarea formei, dimensiunii și capacității de funcționare a vaselor de sânge din plămâni, împreună cu cele din partea dreaptă inferioară a inimii. În plus, încă din prima săptămână de expunere la nicotină, intervin schimbări ale tensiunii sistolice a persoanelor care fumează.
