de Ştefania Băcanu şi Florica Pintea

Persoanele infectate cu noul coronavirus au o șansă de salvare în plus, cu ajutorul plasmei colectate de la bolnavii deja vindecați, care au în sânge o cantitate mare de anticorpi, în special anti-SARS-Cov2. Donatorii se pot înregistra și programa în cel mai apropiat centru de transfuzie, cu ajutorul unui registru pus la dispoziție de Besmax Pharma Distribution, firma care a pus bazele acestui proiect unic în România, prin portalul covidplasma.ro. Directorul general, Florin Hozoc (foto), ne-a oferit toate datele necesare cu privire la această inițiativă.

„Permite donatorilor vindecați să se programeze pentru testare și donare”

- Cine este covidplasma.ro?

- Este o inițiativă privată, care a fost pusă în practică în mod voluntar și neremunerat de persoane care lucrează în domeniul farma. Costurile de operare sunt suportate integral de BPHD, companie românească de distribuție medicamente derivate din plasmă. Am contactat medici străini din SUA, Germania, Franța, Spania, Italia care ne-au oferit ghidurile teraputice și studiile medicale pe baza cărora se administrează deja în peste 35 de țări tratamente cu plasma convalescentă COVID-19, pentru pacienții critici infectați cu noul coronavirus. Am căutat toate documentele medicale relevante și le-am tradus în limba română, pentru a le pune la dispoziția medicilor și autorităților românești, astfel încât aceștia să poată accelera procedurile de autorizare a acestei terapii.

- Așa a fost creat Registrul Donatorilor de Plasmă Convalescentă COVID-19?

- Da, este o inițiativă care permite donatorilor convalescenți, vindecați de COVID-19, să se programeze pentru testare și donare în cel mai apropiat centru de transfuzie. Donatorii se pot înregistra și programa, iar datele lor de contact ajung imediat la centrele de transfuzie și la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, care îi contactează și le confirmă programarea pentru donare de plasmă convalescentă. Exact așa se întâmplă și în SUA, unde Microsoft a pus la dispoziție un registru similar. La fel și în alte țări. Trăim în secolul internetului și donatorul trebuie să se poată informa și programa online. Cu acest registru, creăm o bază de date cu potențiali donatori, pe care o punem la dispoziția Ministerului Sănătății și a Institutului Național de Hematologie Transfuzională pentru a putea începe colectarea de plasmă convalescentă în vederea tratării pacienților COVID-19.

„Colectarea se face prin puncție venoasă”

- Cum v-ați gândit la acest proces?

- De peste zece ani, milităm pentru modernizarea legislației românești și alinierea ei la modelele europene, care permit colectarea de plasmă pentru fabricarea de medicamente în centre de plasmafereză deținute de ONG-uri sau de companii autorizate. Pentru că știm foarte bine cum funcționează în alte țări și, mai ales, știm cât de utilă este plasma, pentru extragerea anticorpilor și fabricarea imunoglobulinelor, am înțeles că dacă nu ne implicăm acum, România nu va putea oferi terapia cu plasmă convalescentă pacienților critici. Și atunci am decis să achiziționăm 18 echipamente de plasmafereză și 6.000 de kituri de colectare pe care să le punem gratuit la dispoziția centrelor de transfuzii din tot atâtea județe. Nu era destul, așa că am continuat și am pus la dispoziția statului și studii medicale, ghiduri terapeutice, alte documente relevante. Și pentru că încă nu se mișcau lucrurile așa cum am fi vrut noi, am făcut și acest registru. Și deja știm ce mai avem de făcut, pentru că este loc de mai bine, iar statul nu are resursele necesare. În primul rând nu are resursele umane specializate în acest domeniu foarte specific.

- Cum se face colectarea?

- Colectarea se face prin puncție venoasă, cu ajutorul unui echipament de afereză care colectează sângele, îl centrifughează pentru a separa și a reține doar plasma, iar restul componentelor (elemente figurate) sunt reintroduse în vena donatorului prin același ac, care are două canale (colectare și returul componentelor). Procedura este veche de peste 20 de ani, dar echipamentele oferite de noi gratuit sunt cele mai noi echipamente automate de plasmafereză.

„Este congelată și păstrată la -25 de grade Celsius, apoi trimisă spitalelor”

- Și testarea?

- Fiecare donator este testat pentru a fi siguri că nu este infectat cu niciun virus. Pentru asta se fac teste de sânge care să confirme lipsa oricărui virus (hepatita, HIV, sifilis, SARS-COV2 etc.). De asemenea, fiecare donator este testat pentru a confirma că acesta are în sânge anticorpi anti-SARS-Cov2 și, de asemenea, că are un titru crescut (concentrație) de anticorpi. Pentru că doar dacă are un titru crescut de anticorpi, atunci plasma este bună pentru administrare pacienților critici, care nu au suficienți anticorpi, ca să învingă singuri boala. Pacienții sunt testați în spitalele unde sunt tratați. Donatorii sunt testați în centrele de transfuzie, unde se face și donarea.

- Un pacient poate dona de mai multe ori?

- În SUA, un donator de plasmă poate dona de mai multe ori, pentru că plasma donată se reface în maximum 48 de ore. Sper că și România va permite donarea cel puțin la fiecare zece zile. La fiecare donare, se colectează plasmă pentru trei pacienți critici. Fiecare convalescent are titru crescut de anticorpi cel mult patru-şase săptămâni. Pentru că nu poate dona prima dată decât după cel puțin 14 zile de la vindecare, înseamnă ca un donator român ar putea dona chiar și de trei ori, adică ar putea salva nouă vieți. Plasma este testată, apoi este congelată și păstrată la -25 de grade Celsius. Și este trimisă spitalelor.

„14 zile de la ultimele simptome şi titru ridicat de anticorpi“

- Unde se face recoltarea plasmei?

- Recoltarea plasmei se poate face doar în centrele de transfuzie. Sunt 18 orașe. Încă așteptăm ca Ministerul Sănătății să ne dea lista finală a acestor orașe, astfel încât să putem instala toate echipamentele, cât mai repede și să fie toate funcționale. Acolo unde există echipamentele necesare se poate recolta doar plasma, iar unde nu, se poate colecta sângele total din care se obțin maximum 200 ml plasmă, respectiv o singură doză ce poate fi administrată unui singur pacient. Înainte de recoltare, fiecare pacient trebuie să poată confirma că a avut boala, prin documente medicale. E necesar să fi trecut 14 zile de la ultimele simptome și să aibă titru ridicat de anticorpi.

- De unde provin echipamentele?

- Echipamentele sunt achiziționate de Besmax Pharma Distribution de la un producător german mare și sunt însoțite inclusiv de câte 1.000 de kituri de recoltare pentru fiecare, care pot asigura 3.000 de doze de plasmă de câte 200 ml, ce pot fi colectate cu fiecare dintre cele 18 echipamente. Îndemnăm centrele de transfuzie sangvină să utilizeze cu încredere echipamentele de plasmafereză pe care le-am donat și să nu se blocheze în folosirea metodelor vechi ce recoltează plasmă indirect, prin preluarea ei din sângele integral donat. Este foarte important să existe o campanie susținută de promovare a donării de plasmă convalescentă, astfel încât să folosim la maximum disponibilitatea foștilor pacienți COVID-19 de a-și ajuta semenii și, în consecință, să avem cât mai multă plasmă pentru salvarea de vieți în România. Pentru asta am pus la dipoziție gratuit un registru online, care trebuie promovat de Grupul de Comunicare Strategică și de Ministerul Sănătății, pentru a permite donatorilor să se înregistreze și să fie contactați de centrele de transfuzie, care, astfel, îi pot programa pentru donare.