Main menu

header

785 14 2de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu

Poluarea fonică reprezintă o formă de poluare neglijată până în prezent, dar care are, însă, un impact semnificativ, afectând starea de sănătate a populaţiei. Rând pe rând, studiile experților internaționali pun în evidență daune tot mai grave aduse organismului de expunerea excesivă la zgomot.

Crește tensiunea arterială

Implicațiile pe termen lung ale poluării fonice sunt majore, iar lista de afecțiuni grave pe care acest tip de expunere le poate declanșa a fost completată recent cu temutul cancer. Potrivit unui studiu de dată recentă, realizat pe animale de laborator de specialiștii germani de la Centrul Medical al Universității din Mainz, nivelul prea mare de sunet, indiferent de sursă, poate avea urmări catastrofale asupra stării de sănătate, generând creșterea tensiunii arteriale, un grad foarte mare de stres și risc de cancer. În acest din urmă caz, daunele aduse ADN de expunerea constantă la poluare fonică sunt responsabile pentru apariția potențială a tumorilor. „Aceste noi descoperiri pot conduce la evaluarea corectă a impactului pe care excesul de zgomot îl are asupra stării de sănătate”, punctează expertul Matthias Oelze.

Zgomotul provoacă traume acustice, cefalee, migrene permanente

Potrivit specialiștilor, efectele specifice patologice ale poluării fonice sunt traumatismele auditive, care apar ca urmare a acţiunii îndelungate a zgomotului ce depăşeşte limita superioară normală de perce- pere a organului auditiv. În cadrul traumelor acustice, structurile cele mai afectate sunt celulele ciliate ale organului auditiv, poluarea fonică provocând pierderi temporare sau permanente ale acuităţii auditive. În același timp, zgomotul în exces poate să exercite un efect toxic asupra organismului. Astfel, sunt generate modificări în echilibrul fiziologic, cu simptome ca senzaţia de slăbiciune, ameţeli, cefalee, migrene permanente, pierderea poftei de mâncare, anemie. De asemenea, zgomotul puternic produce tulburări neurovegetative, cum ar fi slăbirea atenţiei sau diminuarea reflexelor.

„Studiul nostru oferă date noi referitoare la efectele dezastruoase ale poluării fonice asupra sănătății, de la afecțiuni cardiovasculare la cancer, ambele fiind cauze principale ale mortalității globale“ (Matthias Oelze, Centrul Medical al Universității din Mainz)

Zeci de milioane de europeni, în pericol

Studiile internaționale arată că expunerea la zgomot puternic poate face ca oamenii să devină necomunicativi şi închişi. De asemenea, poate interveni disconfortul psihic, prin deranjarea somnului, precum și afectarea stării de sănătate mentală, a capacității de învățare și a productivității la locul de muncă. În același timp, este demonstrat faptul că mediile zgomotoase induc o stare sporită de nesiguranţă. În orașele europene, zgomotul cauzat de trafic, industrie și activități recreative expune aproape 70 de milioane de cetățeni la peste 55 de decibeli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aceste niveluri ridicate de zgomot pot avea ca finalitate inclusiv infarctul miocardic. Totodată, aproximativ 50 de milioane de persoane care locuiesc în zone urbane sunt afectate de zgomotul din trafic pe timp de noapte, 20 de milioane dintre acestea având probleme de sănătate din această cauză. La nivelul anului 2017, Bucureştiul avea peste 220 de zone unde zgomotul depăşea limita stabilită de legislaţia în vigoare și pe timpul zilei, și noaptea, potrivit hărţilor strategice de zgomot.