de Camelia Onciu

Potrivit cercetătorilor de la Școala de Medicină Rutgers din New Jersey, perturbarea ecosistemului cauzată de schimbările climatice poate avea un impact profund asupra sănătății noastre, în special asupra sistemului imunitar.

Mai mult dioxid de carbon, mai multe alergii

Specialiștii sunt pesimiști. Cazurile de alergii, autism, disbioză (dezechilibrul microbiotei) și tulburări ale sistemului imunitar nu doar că sunt din ce în ce mai numeroase, dar sunt și tot mai grave, această creștere alarmantă fiind pusă pe seama schimbărilor climatice. Astfel, nivelurile mai ridicate de dioxid de carbon au condus la un număr mai mare de alergii, aceasta se întâmplă deoarece acest gaz stimulează reproducerea anumitor plante, care eliberează mai mult polen. Intensitatea și durata sezonului polenului au crescut în ultimii ani, potrivit Academiei Americane de Alergie Astm și Imunologie. Specialiștii estimează o creștere de patru ori a concentrației de polen de ambrozie în următorii 30 de ani.

Furtunile înrăutățesc simptomele astmului

Cercetătorii de la Școala de Medicină din New Jersey au descoperit că furtunile, care sunt mai frecvente din cauza ridicării temperaturilor mării și oceanelor, cresc concentrațiile de boabe de polen la nivelul solului. După absorbția apei, aceste boabe se pot rupe și pot elibera particule alergenice inducând simptome severe la pacienții cu astm sau cu rinită alergică. Schimbările climatice au fost, de asemenea, legate de o creștere a concentrațiilor de poluanți atmosferici, care pot fi parțial responsabile de creșterea bolilor respiratorii observate în țările industrializate, în ultimele decenii.

Bolile autoimune sunt legate de tăierea copacilor

Defrișările și supraexploatarea forestieră au dus la o scădere dramatică a diversității speciilor de plante. Cu toate acestea, atunci când o plantă dispare, apar noi specii, cu noi forme de polen care le iau locul. Odată cu aceste schimbări ale biodiversității, suntem bombardați cu molecule noi, iar corpului nostru îi poate fi greu, uneori, să le identifice. Aceste dificultăți întâmpinate de organism în adaptarea imunității pot afecta microbiota și pot provoca boli inflamatorii și autoimune.

Cum să trecem mai uşor prin aceste schimbări?

Din păcate, nu există o soluție rapidă. Dar oprirea distrugerii mediului nostru natural, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt măsurile cele mai eficiente. De asemenea, potrivit cercetătorilor, este esențial să se minimizeze expunerea la antimicrobiene, în special prin reducerea utilizării sistematice a antibioticelor. În plus, este important să petrecem cât mai mult timp în natură, într-un mediu cât mai bogat posibil din punct de vedere al biodiversității, pentru a ajuta la menținerea diversității microbiotei, una dintre cheile sănătății, în special a sistemului imunitar.