de Ştefania Băcanu şi Adrian Barna
Transplantul de celule stem hematopoietice este o procedură medicală care vine în ajutorul pacienţilor cu diferite boli, maligne sau nonmaligne, hematologice sau nonhematologice, aflaţi în imposibilitatea de a se mai salva. Margit Şerban, profesor, medic primar în Hematologie şi Oncologie, cea care a şi fondat Clinica de Transplant Celule Stem din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Louis Țurcanu din Timișoara, a vorbit despre transplantul de celule stem la copiii bolnavi de cancer, prin proiectul „Dăruieşte Viaţă”, ce înseamnă, cum se procedează şi care este procentul de salvare.
„Prezintă o îmbolnăvire care aparține de oncologie sau de hematologie”
- În ce constă proiectul „Dăruieşte Viaţă”?
- Proiectul „Dăruiește Viață” a însemnat modernizarea completă a clinicii de Transplant Celule Stem din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Louis Țurcanu din Timișoara și aducerea ei la standardele Europei de Vest pentru a crește șansele de supraviețuire ale copiilor bolnavi de cancer.
- Ce înseamnă pacientul onco-hematologic?
- Pacientul onco-hematologic prezintă o îmbolnăvire care aparține de una dintre cele două domenii distincte: oncologie sau hematologie, două domenii care, mai ales pentru vârsta copilăriei, se întrepătrund, configurând o disciplină aparte de onco-hematologie pediatrică. Oncologia se ocupă de patologia malignă, în timp ce hematologia se ocupă de îmbolnăvirile ce țin de măduva osoasă hematogenă și de patologia sângelui. Dar, hematologia se ocupă și ea de patologia malignă, ce ține de structurile măduvei osoase hematogene și ale sângelui.
„Tratamentul însuși poate avea consecințe debilitante”
- Un astfel de pacient este mai fragil la boli?
- Fără îndoială, pacienții cu asemenea patologii sunt mai vulnerabili, mai fragili, mai expuși riscurilor. Pe de o parte, ca urmare a bolii lor de fond, apar anemii severe, trombocitopenii ce se expun riscului sângerării sau neutropenii severe ce antrenează risc de infecție, adesea cu necesități de substituție transfuzională, alteori se însoțesc cu alterări structurale și funcționale ale sistemului imun expunând organismul la complicații infecțioase redutabile. Pe de altă parte, tratamentul însuși poate avea consecințe debilitante, fragilizante, ce expun pacientul unor complicații cu risc vital.
- Ce complicaţii?
- Profilul substratului patologic al îmbolnăvirilor maligne ale copilului și adolescentului este diferit de cel al adultului. El este dominat de hemopatiile maligne (leucemii acute și cronice) cărora le revine o treime din cancerele copilului. Alte 20%-30% le revin bolilor înrudite, limfoame maligne non-Hodgkiniene și Hodgkiniene, urmate apoi de tumorile solide ale sistemului nervos central și neuroblastoame și, în sfârşit, de cancerele mai rare: renale, osoase, oculare, musculare și ale țesuturilor moi. Indiferent de prevalenţa lui, cancerul la vârsta copilăriei rămâne prima cauză de mortalitate, condiţionată de patologie.
„Această șansă diferă de extensia ei stadială”
- Ce simte pacientul?
- Copilul cu patologie onco-hematologică prezintă, asemenea adultului, aceleași manifestări ale bolii, cu nota lor de severitate, cu particularitățile lor de exprimare, mai nuanțate, dependente de vârsta copilului. Anemia severă, sângerarea periculoasă prin sediu sau prin debit şi infecția sistemică sunt cele care domină tabloul clinic. În plus, copilul este profund traumatizat din punct de vedere psihic de ruperea de familie și de mediul său școlar, urmare a internărilor repetate, de percepția de agresiune a numeroaselor manevre exploratorii (injecții, recoltări, puncții) și terapeutice (perfuzii, administrare de medicamente), care antrenează durere, vărsături, colici etc. Acestora li se adaugă depresia legată de schimbarea propriului aspect, dominat de căderea părului, dar și de percepția atmosferei de îngrijorare și de tristețe din jurul său. Alături de copil se află de obicei o mamă însoțitoare deznădăjduită, dedicată lui, neglijând ceilalți copii, soțul, alți membrii ai familiei, profesia, serviciul luptând pe baricade, cu o imagine greu construită de om puternic, optimist, cu încredere în reușită, sentimente pe care dorește să le transmită și copilului bolnav.
„Au misiunea de a înlocui sistemul hematopoetic al gazdei”
- Cum se obţin aceste celule?
- Celulele stem se găsesc în măduva osoasă şi în sânge. Nu se recoltează dintr-un ţesut, ci de la donor. Există o bază de date de care trebuie să ne folosim în toate situaţiile în care nu avem donator înrudit. Ele sunt celule sursă din care se dezvoltă, apoi, celulele sangvine mature. Sunt administrate după o pregătire specială a bolnavului receptor, în cadrul unor regimuri terapeutice acceptate pe plan european şi internaţional, care pot să fie diferite la copil faţă de adult, într-o instituţie cu o infrastructură specifică, care să asigure securitate bolnavului. Procedura este efectuată de o echipă expertă cu competenţe profesionale multiple, care să fie pregătită să facă faţă numeroaselor complicaţii ce pot să apară: infecţii, sepsis, deshidratare, sângerare şi, inclusiv, rejetul transplantului allogeneic. Dar, în ciuda preocupărilor intense pentru o medicină regenerativă, nu există date care să valideze tratamentul cu CSH în austism.
- Cum se face transplantul?
- Transplantul de celule stem se face la bolnavii care au o patologie a cărei speranţă de viaţă se leagă de aplicarea acestei terapii inovatoare. Transplantul de administrează pe cale intravenoasă. Celulele stem hematopoetice vor genera populaţia de elemente figurate ale sângelui, ceea ce înseamnă globule roşii, albe, trombocite şi limfocite. Aceste celule au misiunea de a înlocui sistemul hematopoetic al gazdei.
- E nevoie de o pregătire specială?
- Bolnavul se pregăteşte în funcţie de patologia pe care o are cu medicamente necesare şi după transplant trebuie să primească tratament imunosupresor, în aşa fel încât organismul să nu respingă celulele administrate. Pe de altă parte, nici celulele primite să nu atace celulele şi ţesuturile organismului gazdă.
„Această şansă diferă de tipul de boală“
- Cât de sigur este transplantul?
- Este îmbucurător trendul favorabil pe care medicina ultimilor decenii îl oferă evoluției patologiei maligne a copilului. Măsurile terapeutice actuale, prin mijloacele lor inovatoare cu dedicație specifică moleculară, adresată defecțiunilor cauzale, au crescut îmbucurător rata de vindecare a copiilor mai mici de 5 ani, la nesperatele cifre de 80%-85%. Bineînțeles că, această șansă diferă de tipul de boală, de extensia ei stadială, dar, în bună măsură, de calitatea tratamentului. Foarte importante sunt existenţa unor condiții adecvate în care să se desfășoare toate aceste proceduri salvatoare: spațiu de spitalizare, posibilități de izolare, modalități instrumentale de supraveghere și monitorizare a bolnavului, acces la sisteme de alertare, însoțirea de către un părinte, şansa efectuării, în formele refractare de boală a transplantului de celule stem hematopoietice.