de Ştefania Băcanu şi Adrian Barna
Boala coronariană reprezintă incapacitatea arterelor coronare de a livra cantitatea de sânge şi de oxigen necesare inimii pentru o bună funcţionare. Din păcate, această afecţiune este tot mai întâlnită, îndeosebi în rândul bărbaţilor trecuţi de 45 de ani, care au predispoziţie genetică. La nivel mondial, 15% dintre decese au fost cauzate de boala coronariană. Andreea Lăcraru (foto), medic cardiolog în cadrul clinicii Masaya, a vorbit despre boala care, în 2012, a ucis peste 7 milioane de oameni, despre factorii de risc şi tratamentul adecvat.
„Una dintre cele mai frecvente cauze este ateroscleroza”
- Ce este boala coronariană?
- Boala coronariană, numită şi boala cardiacă ischemică, este o afecţiune cardiacă ce apare atunci când fluxul sangvin de la nivelul arterelor coronare (vasele responsabile de hrănirea cu sânge şi oxigen a muşchiului inimii) scade sau se oprește într-o anumită zonă a inimii, ceea ce duce la scăderea aportului de oxigen la acel nivel, provocând leziuni ale mușchiului cardiac.
- Care sunt cele mai frecvente cauze?
- Una dintre cele mai frecvente cauze ale bolii cardiace ischemice este ateroscleroza, adică depunerea plăcilor de aterom în arterele coronare. Alte cauze implicate sunt reprezentate de boli care evoluează cu îngroşarea peretelui coronarian sau cu profilerare intimală, anolmalii congenitale ale arterelor coronare, cauze hematologice (trombocitoză, coagulare intravasculară diseminată), vasculite, emolii coronariene sau consumul de cocaină.
„Cel mai întâlnit simptom este durerea toracică”
- Cum se formează?
- Ateroscleroza este un proces patologic complex care se dezvoltă de-a lungul mai multor ani și se referă la modificări ale arterelor, sub forma plăcilor de aterom care sunt alcătuite din fibroză, depuneri de colesterol și lipide și, în unele cazuri, de prezenţa materialului trombotic în interiorul vasului arterial. Unele dintre modificări sunt explicate de îmbătrânirea normală, în timp ce altele sunt o consecinţă a fiziopatologiei. Ateroscleroza îngroașă și rigidizează peretele arterial și duce la afectare semnificativă clinic, atunci când lumenul arterial este îngustat atât de mult încât artera nu poate conduce sângele suficient sau dacă lumenul este blocat complet de un tromb cauzat de o ruptură a plăcii. Acest lucru provoacă ischemie în zona mușchiului inimii irigată de artera respectivă, iar manifestările clinice sunt angina pectorală stabilă sau instabilă, infarctul miocardic acut, cu sau fără supradenivelare de segment ST.
- Cum se manifestă?
- Boala cardiacă ischemică include afecțiuni precum angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut fără supradenivelare de segment ST și infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST. Inițial, simptomele apar în condiții de suprasolicitare fizică sau psihică şi expunere la frig. Ulterior, pe măsură ce boala progresează, simptomele apar și în repaus. Cel mai frecvent simptom este durerea toracică sau disconfortul care poate iradia în umăr, braț, spate, gât sau maxilar. Deseori, se află în partea centrală sau stângă a pieptului și durează mai mult de câteva minute. Alte simptome pot include dificultăți de respirație, greață, senzație de leșin, transpirații reci sau senzație de oboseală. Aproximativ 30% dintre oameni au simptome atipice. Dintre cei cu vârsta peste 75 de ani, aproximativ 5% au avut un infarct miocardic fără simptome în antecedente sau cu simptome minore.
„La bărbaţi riscul e mai mare după 45 de ani”
- Care sunt persoanele predispuse?
- Riscul de apariţie a bolii coronariene creşte odată cu vârsta. La bărbaţi, această posibilitate este mai mare după vârsta de 45 de ani, iar la femei, după 55 de ani. Persoanele predispuse sunt cele care prezintă factori de risc pentru boala cardiovasculară şi cele care au o predispoziţie genetică.
- Poţi să ai boala coronariană şi să nu ştii?
- Da. Sunt persoane care fac infarct miocardic şi au simptome minore, atipice, care nu îi determină să vină la spital, şi află, ulterior, că au avut un infarct miocardic, prin intermediul unui consult de rutină la medicul cardiolog sau atunci când se prezintă la spital din cauza apariţiei complicaţiilor secundare acelui infarct miocardic.
- Care sunt factorii de risc?
- Factorii care promovează procesul de ateroscleroză sunt cunoscuți ca factori de risc cardiovascular și includ: hipertensiune, diabet și prediabet, niveluri ridicate de lipide în sânge, supraponderalitate și obezitate, dispoziție genetică, sex masculin, vârsta înaintată, inactivitate fizică, fumatul, dietă nesănătoasă și factori psihologici (stres, depresie).
„Coronarografia este un tratament minim invaziv”
- Se poate ajunge la deces?
- Boala coronariană poate evolua cu infarct miocardic, ce poate fi fatal. De aceea, este foarte important ca atunci când o persoană prezintă simptome sugestive de infarct miocardic să se prezinte de urgenţă la cel mai apropiat spital pentru a putea fi avaluat şi pentru a primi tratament de specialitate. Binenînţeles, prevenţia primară este importantă. Să adoptăm un stil de viaţă sănătos, care să cuprindă activitate fizică regulată, regim alimentar bogat în fructe şi legume, carne albă, evitarea consumului de sare în exces, alimente procesate, evitarea fumatului şi controlul adecvat al factorilor de risc (obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie).
- Ce forme de tratament există?
- Tratamentul este ghidat de simptomatologia pacientului şi de severitatea bolii. Acesta este reprezentat de medicamentaţia care să amelioreze simptomatologia, să stabilizeze plăcile de aterom şi să evite apariţia complicaţiilor. La persoanele unde există risc crescut de complicaţii sau cei cu infract miocardic acut se indică efectuarea coronarografiei cu angioplastiei. Coronarografia este un tratament minim invaziv, prin care medicul cardiolog intervenţionist introduce un cateter până la nivelul arterei îngustate. Prin intermediul acestui cateter, se bagă un balon care se umflă în interiorul vasului îngustat pentru a permite trecerea sângelui. În unele cazuri, pentru ca vasul de sânge să rămână deschis şi să permită trecerea normală a sângelui, se poate introduce în arteră un stent.
„După consolidarea plăgii postoperatorii, se începe recuperarea“
- În ce constă recuperarea?
- Recuperarea cardiacă este un ansamblu de activități necesare pentru influențarea procesului evolutiv al bolii şi pentru a asigura bolnavilor cea mai bună condiție posibilă, fizică și mentală, astfel încât ei să poată să își reia locul în societate. Echipa de recuperare este alcătuită din medic cardiolog, kinetoterapeut, dietetician şi psiholog, şi, împreună, vor oferi pacientului consiliere în ceea ce privește adoptarea unui stil de viață sănătos, menținerea unui regim adecvat, controlul factorilor de risc şi crearea unui program de activități fizice individualizat. După consolidarea plăgii postoperatorii, se începe recuperarea. Mai întâi în spital, sub subravegherea atentă a personalului medical, ulte- rior, se recomandă continuarea activităţilor la domiciliu, pe baza noţiunilor deprinse.