de Ştefania Băcanu şi Adrian Pătrăuceanu

Această afecține inflamatorie intestinală, de natură autoimună, provoacă înflamație și ulcere la nivelul tractului digestiv și atacă pereții colonului. Răspunsul organismului la aceste leziuni poate include flux sangvin crescut, căldură și roșeață în zona afectată. Cei care suferă de colită ulcerativă prezintă anomalii ale sistemului imunitar.

Se manifestă la mai mulți membri din aceeași familie

Conform studiilor, o persoană care suferă de colită ulcerativă poate avea până la cinci ori mai multe riscuri să dezvolte cancer colorectal, decât cineva care nu suferă de această afecțiune. Riscul crește în funcție de durata bolii, de perioada de când a apărut și de gravitatea ei. Din acest motiv, este recomandată consultația medicală de la primele simptome pentru a discuta despre opțiunile de tratament. Colita ulcerativă poate apărea la orice vârstă, dar frecvența se regăsește la pacienții cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani, femei și bărbați. Factorii de risc pot include combinații de factori genetici, de mediu și infecțioși, care provoacă o afectare a sistemului imunitar și care duce la inflamația intestinului. Cercetătorii au identificat mai multe gene care sunt frecvente la persoanele cu colită, dar nu au putut demonstra că una dintre aceste gene cauzează efectiv afecțiunea. Ereditatea pare, de asemenea, să joace un rol important. Conform studiilor, 20% dintre persoanele care suferă de această boală au cel puțin o rudă care are aceeași afecțiune.

Este rezultatul proastei funcționări a sistemului imunitar

Cauza exactă a colitei ulcerative nu se cunoaște exact, deși majoritatea medicilor consideră că se referă la modul în care pacienții reacționează la bacteriile „benefice” inofensive, în mod normal, pe care fiecare le are în colon. Această afecțiune este, practic, un răspuns al organismului în baza proastei funcționări a sistemului imunitar. Corpul tratează alimentele, bacteriile și alte substanțe din intestin ca agenți cauzatori de boli. Când se întâmplă acest lucru, corpul intră în modul de atac, trimițând globule albe la mucoasa intestinelor. Asta duce la inflamații și ulcere. Colita ulcerativă nu este provocată de stresul emoțional, așa cum se întâmplă în cazul altor boli stomacale, sau de sensibilitatea la anumite alimente, dar acești factori pot declanșa simptomele specifice bolii la anumiți pacienți. În consecință, stresul de care suferă persoanele bolnave de colită ulcerativă poate contribui la agravarea simptomelor.

Cele mai frecvente simptome sunt durerile abdominale și scaunul cu sânge

Majoritatea simptomelor sunt legate de rectul inflamat, care nu se mai poate întinde corect. Acest lucru afectează capacitatea pacientului de a simți ceea ce este în rect, ducând la nevoi frecvente de a merge la baie. Când inflamația se răspândește în partea inferioară a intestinului, poate apărea senzația de constipație. Colita ulcerativă poate provoca, de asemenea, diaree, deoarece intestinul inflamat este mai puțin capabil să absoarbă apa. Mai pot exista crampe abdominale, oboseală, apetit scăzut, pierdere în greutate, sângerări rectale și dureri articulare. Este o boală care poate declanșa și alte afecțiuni, precum artrita, inflamații oculare, boli ale ficatului și osteoporoză. Nu se cunoaște cauza și nici de ce apar aceste afecțiuni asociate, dar oamenii de știință sunt de părere că ar putea fi rezultatul infecțiilor declanșate de slăbirea sistemului imunitar. Unele dintre aceste afecțiuni dispar odată ce colita este tratată. Simptomele bolii sunt neclare la început și pot crea dubii cu privire la natura afecțiunii. Tocmai de aceea, încă de la primele semne, medicii recomandă colonoscopia și sigmoidoscopia, fiind cele mai precise metode de diagnosticare ce elimină toate celelalte suspiciuni, precum boala diverticulară sau cancerul.

Se poate ajunge la îndepărtarea colonului

Colita ulcerativă afectează pacienții în mod diferit, de aceea și tratamentul se schimbă de la un bolnav la altul. Medicul va stabili medicamentația în funcție de simptatologia fiecăruia. Dacă acestea sunt blânde, pacientul poate avea nevoie doar de tratament medicamentos pentru ameliorarea diareei și a durerilor. Alteori, este nevoie de medicamente pentru suprimarea activității sistemului imunitar sau de schimbarea alimentelor, dacă se constată reacții adverse. În cazuri foarte severe, atunci când există hemoragii și simptome greu de controlat, medicul poate considera necesară îndepărtarea colonului, metodă ce vindecă și previne, de asemenea, cancerul de colon. Practic, orice tratament are ca scop inducerea și menținerea bolii în remisie și îmbunătățirea calității vieții pacientului, fie că vorbim despre aminosalicilați, pentru controlul infecției, corticosteroizi sau imunomodulatoare. Alte medicamente sunt folosite pentru îndepărtarea durerilor, ameliorarea diareei sau infecțiilor. În urma tratamentului, boala poate intra în remisie pentru perioade de timp care variază între câteva luni și câțiva ani. Din păcate, însă, în majoritatea cazurilor boala recidivează.