de Călin Popa şi Florica Pintea
Fiecare listă de indicații care însoțesc un medicament conține un segment ce atrage atenția asupra potențialelor efecte secundare. Atunci când o persoană se alarmează disproporționat în le- gătură cu aceste posibile urmări intervine un fenomen numit nocebo, alai de simptome-fantomă menționate printre amintitele efecte.
Refuzul administrării medicației
În lumea științifică și în opinia publică este binecunoscut termenul de placebo, care implică toată forța cu care mintea, autosugestia, determină evoluția multor afecțiuni. În aceste condiții, fenomenul opus, numit nocebo, este de natură să alarmeze prin potențialul de a exacerba o gândire negativă asociată cu administrarea medicației prescrise. Potrivit unei cercetări recente derulate în cadrul Colegiului Imperial din Londra, manifestările periculoase ale nocebo pot genera chiar renunțarea la medicamentele necesare vindecării, cu precădere în cazul pacienților cu boli grave, care se tem mult prea mult de efectele secundare. După colectarea datelor a numeroși bolnavi ale căror tratamente au acest potențial, specialiștii au constatat faptul că o cincime dintre aceștia au refuzat să mai ia tabletele, din cauză că se temeau de dureri de articulații, de oboseală și de stare generală de rău.
Stări de rău generate de… zahăr
Potrivit experților britanici, bolnavii cu afecțiuni cardiovasculare care au prescrise anticoagulante știu că acestea pot genera dureri musculare, dar unii dintre aceștia le manifestă în interiorul fenomenului nocebo. Experimentul specialiștilor a implicat studierea timp de un an a persoanelor care au renunțat la anticoagulante și care au luat pilule, capsule identice cu zahăr sau nimic. Fiecare dintre participanți a ținut un jurnal cu simptomele secundare, iar la finalul experimentului s-a constatat faptul că simpla administrare a unei pilule, indiferent că este medicament sau zahăr, declanșează la aceste persoane respectivele simptome, fără ca acestea să fie justificate de manifestări reale sau de o deteriorare concretă a stării lor. O altă con- cluzie care a atras atenția specialiștilor a fost aceea că pacienții care nu au luat medicația ce le diminuează riscul cardiovascular s-au simțit bine, apoi, dacă au luat o pastilă, indiferent că era medicație sau înlocuitor inofensiv, s-au simțit rău în proporție de 90%. „Deși medicamentele pot genera unele efecte secundare, majoritatea urmărilor debilitante remarcate în cadrul experimentului s-au dovedit a fi generate de temerile pacienților”, punctează cardiologul James Howard.
Pesimiştii, cei mai „atacaţi“
Nocebo se manifestă și în cazul pacienților cu rețete pentru migrene cronice, analgezice sau cancer. De pildă, o cercetare derulată în Germania pe un grup de paciente care aveau prescrise medicamente care să împiedice revenirea cancerului de sân după mastectomie a pus în evidență faptul că persoanele cu cea mai mare temere de efecte secundare erau și cele care manifestau simptome ca bufeuri sau oboseală cu o intensitate mai mare. În același timp, aceste persoane erau și cele mai pasibile de a opri medicația, notează revista „Annals of Oncology”. Potrivit cercetătorilor, efectul nocebo se manifestă mai pregnant printre cei care suferă de anxietate și a pesimiștilor, două grupuri care au tendința de a se concentra pe aspectele negative ale existenței.