de Călin Popa şi Florica Pintea

Întinderile scad tensiunea arterială

O echipă de cercetători de la Universitatea din Saskatchewan, Canada, a realizat o cercetare în urma căreia a rezultat faptul că întinderile pot scădea tensiunea arterială, în unele cazuri fiind chiar mai eficiente decât mersul pe jos, recomandat de regulă în astfel de situații. Potrivit experților, odată cu mușchii sunt întinse și vasele sangvine care îi alimentează, inclusiv arterele. După efectuarea testelor, s-a constatat faptul că toate persoanele hipertensive care au făcut întinderi timp de trei luni au înregistrat scăderi ale tensiunii arteriale.

Munca la birou creşte riscul de infarct

Specialiștii de la Universitatea din Warwick, Anglia, au pus în evidență faptul că munca la birou generează o mărire a dimensiunii abdomenului cu minimum trei centimetri în interiorul aceleiași profesii - poștașii de teren și cei de birou, de pildă - și, ca urmare, o creștere a riscului de producere a unui infarct. Astfel, într-un deceniu, acest pericol crește la aproape 3% în cazul celor cu munca pe scaun față de cele 1,6 procente în rândul celor care se deplasează. De asemenea, lucrul de birou duce la creșterea colesterolului și a trigliceridelor, arată oamenii de știință.

Poluarea provoacă criptorhidism

Afecțiune testiculară întâlnită la nou-născuți, criptorhidismul cunoaște o creștere cu până la 50% din cauza poluării, mai ales în zonele miniere sau unde există mari producători de metale, arată o cercetare a Departmentului de Sănătate Publică din Franța, care a pus în evidență pentru prima dată că particulele nocive pe care le inspiră gravidele, în special din aceste zone, pot genera coborârea sau chiar absența unui testicul la băieții nou-născuți. Până acum, printre cauzele principale ale afecțiunii au fost menționate pesticidele.

Carantina afectează capacitatea de a lua decizii

Pe lângă binecunoscutele efecte ale carantinei și limitării mobilității - anxietate, depresie, creștere în greutate, lipsa somnului - specialiștii au constatat și alte urmări nefaste, care s-ar putea dovedi grave pe termen lung. Astfel, potrivit rezultatelor unei cercetări de la Universitatea Open, din Catalonia, Spania, „închiderea în casă” a afectat capacitatea unor mase largi de populație de a lua decizii, le-a alterat oamenilor abilități cognitive importante, ca memoria sau capacitatea de concentrare, diminuând și controlul emoțiilor și impulsurilor.