de Andrei Dicu şi Sorin Dumitrescu
Dincolo de spectaculozitatea imaginilor create, lumina artificială are efecte nocive asupra sănătății. Un studiu recent al oamenilor de știință japonezi arată că războiul împotriva somnului a început când becurile incandescente au ajutat, prima oară, la alungarea nopții. Acum, orașe mari, precum Tokyo, sunt luminate cu becuri LED. Ele sunt mai eficiente energetic, dar tind să producă multă lumină albastră, care perturbă cel mai mult somnul.
iPad-ul, inamicul copiilor
Portretele nocturne făcute pe străzile metropolelor din toată lumea, în strălucirea firmelor cu neon, arată curcubeul de culori care ne pot fie stimula, fie relaxa. Este o experiență cu dus și întors, ce subminează ritmul natural al luminii și al întunericului, la care corpurile noastre s-au adaptat de-a lungul a milioane de ani. De asemenea, a devenit o modă, ba, mai mult, un fel de ritual modern, ca înainte de culcare copiii să vizioneze desene animate pe iPad-uri. Acești stimuli pot alunga somnul, pentru că lumina artificială pe timp de noapte inhibă producția de melatonină, hormonul care ajută la reglarea ritmurilor noastre biologice zilnice. Se consideră că somnul ar întrerupe viața, dar adevărata nenorocire este insomnia cronică, tot mai des provocată de lucrul la computer sau de varietatea de gadgeturi care propagă, de asemenea, lumină artificială. În Japonia, spre exemplu, aproximativ 40% din populație doarme sub şase ore pe noapte. Din acest motiv, s-a petrecut un fenomen care, teoretic, ne poate face să zâmbim, însă situația este mai gravă decât pare: moțăiala în public este acceptată social! Mai pe scurt, nu e nicio problemă dacă adormi la o conferință, în sala de ședințe sau chiar și la un spectacol de operă... Nici americanii nu stau mai bine, recentele studii conducând la concluzia că și ei dorm mai puțin de şapte ore pe noapte, cu două ore mai puțin decât acum un secol. Mulți nu iau în seamă aceste schimbări și, culmea, în societatea noastră agitată și inundată de lumină, adesea considerăm somnul un adversar.
Edison: „Somnul este o absurditate”
Insomniile sunt din cauza, în principal, proliferării luminilor electronice, urmate de televizoare, computere și smartphone-uri. Faptul că somnul a ajuns să fie apreciat drept un factor negativ creează o stare care ne privează de productivitate și de distracție. Thomas Edison, savantul care ne-a oferit becurile, spunea că „somnul este o absurditate, un obicei prost”. El credea că, în cele din urmă, ne vom dispensa în totalitate de verbul „a dormi”. Cu siguranță, era vorba despre o exagerare, și oamenii de știință au dovedit că somnul ajută la îngrijirea sistemului imunitar și nu numai. Spre exemplu, studiile efectuate la Clinica de somnologie pentru copii din Washington arată că somnul este esențial pentru sănătate și pentru dezvoltare mai ales în copilărie. Este perioada în care sunt secretate cantitățile cele mai mari de hormoni de creștere și proteine ce luptă împotriva infecțiilor. Somnul necorespunzător la copii a fost asociat cu diabetul, obezitatea și cu tulburările de învățare. De multe ori, însă, avem de a face cu o stare intermediară, de „moțăială”, de cele mai multe ori cauzată de factori externi. Bănuim că nu există cineva pe lume care să nu fi ațipit, măcar o dată, la televizor, la computer sau în fața unei tablete. Această coborâre bizară și întortocheată într-o lume alternativă schimbă metabolismul omului. Transformarea are loc rapid. Corpului uman nu-i place să se oprească între stări. Preferăm să fim pe un tărâm sau pe altul, adică fie treji, fie adormiți. Așadar, stingem luminile, ne așezăm în pat și închidem ochii. Dacă ritmul nostru circadian (n.r. - un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale, aparținând entităților vii, inclusiv plante, animale, ciuperci sau cianobacterii) este legat de fluxul luminii și al întunericului, dacă glanda pineală de la baza creierului nostru pompează melatonină, semnalând că este noapte și dacă un șir de alte sisteme se aliniază, neuronii noștri intră rapid în ritm.
Expunerea la LED accelerează îmbătrânirea țesuturilor retiniene
Despre lumina artificială putem vorbi încă din momentul în care Homo Sapiens a învățat cum să întrețină focul. Apoi au apărut lumânările, primele lămpi, iluminatul cu gaz, iluminatul electric, filamentul din tungsten sau wolfram, lămpile fluorescente, becul cu halogen și ulterior LED-ul, considerat a fi cea mai importantă invenție a secolului XX în materie de iluminat. Nu încape îndoială că progresele tehnice au ușurat viața omului, iar scopurile luminii artificiale au evoluat de la supraviețuire până la necesitate și chiar la divertisment. Aproape că nu mai există concerte rock sau pop de la care să lipsească show-urile pirotehnice sau, depinde de gust, putem opta pentru spectacole ceva mai „cuminți”, cum ar fi Festivalul anual al fântânilor colorate din Piața Unirii din București. Dar, dincolo de aceste efecte benefice și în ciuda faptului că lumina artificială a devenit o condiție sine qua non în societatea contemporană, nu putem omite efectele malefice ale fenomenului. Agenția franceză însărcinată cu siguranța sanitară a avertizat de curând că anumite sisteme de iluminat cu LED-uri, bogate în „lumină albastră”, au un efect toxic asupra retinei. LED-urile sunt tot mai prezente în farurile automobilelor, în lanterne, în jucării, în ecranele telefoanelor mobile, fac parte din „arsenalul” tabletelor și al computerelor, fapt ce ne pune în pericol sănătatea. Expunerea cronică la lumină artificială de tip LED accelerează îmbătrânirea țesuturilor retiniene, putând să conducă la o scădere a acuității vizuale și la boli degenerative precum ARMD (degenerescență maculară legată de vârstă). Savanții sunt de părere că, din acest punct de vedere, copiii și adolescenții ai căror ochi nu filtrează pe deplin lumina albastră, deoarece cristalinul lor este încă în dezvoltare, constituie o populație deosebit de sensibilă. În aceeași categorie de risc au fost incluși și angajații care lucrează noaptea.
Chris Kyba: „Un poluant al mediului“
În cadrul unui studiu recent a fost descoperit faptul că iluminarea artificială a mediului extern a crescut cu 3,2 procente anual, din 2012 până în prezent. Fizicianul Chris Kyba, autorul lucrării, precizează: „Cu anumite excepții, creșterea luminozității s-a produs în mare parte în America, Asia și Africa. Luminăm locuri în care nu exista anterior lumină, precum o pistă de biciclete dintr-un parc sau o autostradă”. Raportul respectiv a fost realizat prin analizarea luminilor de pe timpul nopții prin intermediul unui radiometru montat pe un satelit. Problemele de mediu au dus la tranziția către utilizarea becurilor de tip LED, însă în prezent există riscul iluminării excesive, care ar putea duce la apariția unor noi probleme. Raportul notează că emisiile de lumină vor continua să crească, „erodând zonele rămase pe Pământ care erau adaptate ciclului zi-noapte. Fenomenul este îngrijorător, deoarece lumina artificială este un poluant al mediului”.