de Călin Popa şi Adrian Pătrăuceanu
Foarte multe persoane acuză o ieșire foarte lentă din efectele psihice ale pandemiei și carantinei, cu o prelungire periculoasă a lipsei de concentrare, a stresului și a sentimentului că evenimentele copleșesc. Este ceea ce experții au denumit standard „creierul pandemic”, cu manifestări generate de situația excepțională pe care a traversat-o omenirea, dar și cu potențiale remedii.
Deteriorare mintală subtilă, dar profundă
Vaccinarea a tot mai mulți dintre occidentali nu a generat decât aparent o ieșire din pandemie. La nivelul creierului fiecărui om au avut loc schimbări importante, mintea a trebuit să se adapteze din mers la pregnanța siguranței personale, la stresul financiar nedeterminat în timp, la munca de acasă, la evaluarea educației copiilor siliți să treacă la învățământul online, la urgențele climatice și la comandamentele unui viitor cu totul incert. Toate acestea au făcut să se manifeste, în grade diferite de la persoană la persoană, simptome de detașare fără voie, de scădere a abilităților cognitive anterioare pandemiei, de stres psihic cu componente cu totul noi, cu dezechilibre emoționale majore, de la cele legate de relații la cele referitoare la propriile perspective și speranțe. Acesta este „creierul pandemic”. „Este un tip de deteriorare mintală subtilă, dar profundă și frustrantă. Ne va lua ceva mai mult timp să ne recuperăm”, consideră Mike Yassa, directorul Centrului de Neurobiologie al Universității California.
„Ceața uitării”, adaptare la o situație fără precedent
Stresul poate fi extrem de periculos pentru sănătatea fizică, mai ales atunci când este experimentat pe o perioadă prelungită. Expunerea îndelungată la cortizol, hormonul specific, crește riscul de boli de inimă, perturbări ale somnului, tulburări ale dispoziției, anxietate și depresie. Mai mult, toate celelalte procese ale creierului au de suferit - stresul cronic distruge neuronii și micșorează dimensiunea cortexului prefrontal, partea din creier responsabilă cu memoria, concentrarea și învățarea. Așa se explică faptul că după carantina generată de pandemie, oamenii au început să observe o incapacitate bruscă de a se concentra, de a-și aminti anumite lucruri și de a continua sarcinile profesionale pe care anterior le îndeplineau cu brio. Un articol de profil din publicația „The Atlantic” a relevat o așa-numită „ceață a uitării”, găuri de memorie generate de circumstanțele speciale și care sunt răspunsul de adaptare la situația fără precedent. „Pandemia nu a fost doar un eveniment stresant, ci o adevărată colecție de mai mulți factori de stres simultani, unii dintre aceștia din categoria celor care pun viața în pericol și care au fost agravați de întreruperi ale activității fizice, ritmuri zilnice și rutine, dezechilibre care s-au întins pe mai multe luni la rând”, detaliază Yassa.
Volum mai redus de materie cenușie
Cercetătorii au început să înțeleagă tot mai mult modul în care creierul uman a fost modificat de distanțarea socială prelungită și de incertitudinea constantă. Pe de o parte, s-a constatat faptul că unele au prezentat un volum mai redus de materie cenușie. Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge, a lucrat în parteneriat cu cercetătorii Universității Fudan pentru a evalua efectele izolării sociale și ale singurătății asupra creierului oamenilor în timpul pandemiei. Concluziile experților dau fiori: „Am văzut schimbări de volum în regiunile temporale, frontale, occipitale și subcorticale ale creierului, la amigdală și la hipocamp în cazul persoanelor izolate social”, punctează Sahakian. Pierderea volumului în oricare dintre aceste zone poate afecta grav procesele mintale pe care se bazează oamenii pentru a interacționa cu ceilalți și cu lumea din jur. Pe de altă parte, aceste efecte sunt diferite de la un individ la altul și de la o profesie la alta. Potrivit experților, revenirea este mai rapidă pentru o persoană fără copii care poate lucra de acasă și o alta care a activat în prima linie a sistemului sanitar. Dar în ansamblul grupurilor analizate de experți s-au manifestat dificultăți de concentrare și de memorie, agravate de depresie prelungită.
Sport și muzică pentru creșterea rezistenței cognitve
În ciuda manifestărilor cognitive semnificative din perioada de pandemie, oamenii de știință arată un optimism moderat cu privire la perspectivele de recuperare. Chiar și o criză de sănătate globală fără precedent poate avea efectele atenuate de acele repere ale stilului de viață care și-au demonstrat valabilitatea în timp. Astfel, există suficiente dovezi că activitatea fizică îmbunătățește funcționarea cognitivă. Exercițiul crește neuroplasticitatea, acea adaptabilitate a creierului la schimbare, ceea ce poate ajuta la prevenirea viitoarelor afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi demența, pe lângă accelerarea revenirii creierului din circumstanțele anterioare pandemiei. De asemenea, specialiștii reamintesc oamenilor de efectul muzicii. Efthymios Papatzikis, profesor la Universitatea Metropolitană din Oslo, afirmă că simpla ascultare a muzicii preferate crește producția de oxitocină, ceea ce contribuie la sentimente de empatie și de bunăvoință. De asemenea, este certificat științific faptul că muzica scade nivelurile de cortizol din corp. „Am văzut impactul. Atât timp cât cineva se bucură de muzica pe care o ascultă, este un câștig; a face muzică este o metodă și mai eficientă. Ambele variante s-au dovedit legate de îmbunătățirea rezistenței cognitive”, afirmă Papatzikis.
Meditaţie pentru recuperarea memoriei
Cum starea de spirit și funcția cognitivă merg mână în mână, experții recomandă meditația pentru îmbunătățiri pe ambele fronturi. În acest fel se reduce stresul și se ameliorează procesele cognitive automate, cum este și recuperarea memoriei. Meditația cu atenție concentrată și respirația conștientă redirecționează atenția unei persoane către un singur obiect sau o senzație și contracarează cu succes sentimentul oamenilor că sunt copleșiți de evenimente asupra cărora nu au control și despre care nu știu exact când se vor încheia și mai ales cum. Alte recomandări ale experților sunt echilibrarea afectivă, prin activități alături de apropiați, precum și prin metode foarte simple de a readuce optimismul în viața de fiecare zi: limită clară pentru afluxul de informații alarmante, program de somn cu telefonul departe de dormitor, concentrarea atenției pe lucrurile bune din viața personală, ieșirea în aer liber, la soare, în mijlocul naturii, pentru reconectarea minții cu elementele primordiale ale existenței și, nu în ultimul rând, o alimentație ușoară și sănătoasă, care să permită creierului și întregului organism revenirea cât mai rapidă la performanțele anterioare pandemiei.