de Ștefania Băcanu şi Claudia Mîţoi
Virusul SARS-CoV-2 lasă urme și poate fi extrem de periculos chiar și după ce pacientul s-a vindecat și a fost declarat negativ. Virgil Musta, doctor infecționist, recunoscut pentru munca și implicarea depuse în lupta împotriva COVID-19, în spitalele din Timișoara, a vorbit în exclusivitate pentru Taifasuri despre problemele cu care se pot confrunta pacienții infectați cu acest virus ucigător și despre ce este recomandat să facă cei care au trecut prin boala care a îngenunchiat o lume întreagă.
„CT-ul toracic este obligatoriu”
- După vindecarea de COVID-19, putem răsufla ușurați? Suntem în afara oricărui pericol?
- După vindecarea de COVID-19, apare așa-numitul sindrom post-COVID, situație în care unii pacienți pot dezvolta anumite patologii pe toate organele. Adică, pot apărea manifestări neurologice, cardiace, manifestări ale pancreasului, diabetul, de exemplu, sau pot persista manifestările pulmonare din timpul bolii. În perioada acută a bolii, se declanșează diabetul la unele persoane care nu se știau cu diabet înainte. La unii, după vindecare, glicemia se normalizează, la alții rămâne un diabet ce trebuie monitorizat. Apar hepatite, afecțiuni ale ficatului, toate, post-COVID-19. La ora actuală, sindromul post-COVID-19 cuprinde peste 50 de semne și simptome pe care oamenii le acuză după ce au trecut prin boală. Unii dintre ei au forme severe, alții, mai ușoare. De exemplu, persistă lipsa mirosului și a gustului. Peste 50% dintre cei care au trecut prin boală și se confruntă cu sindromul post-COVID-19 acuză astenie marcantă și oboseală care îi împiedică să desfășoare o activitate normală. Eu cred că, în viitorul apropiat, va fi o patologie importantă. Specialiștii în pneumologie, infecțioase, cardiologie și neurologie trebuie să își evalueze partea și să vadă ce pot face ca să îmbunătățească și să monitorizeze aceste complicații post-COVID-19.
- Ce analize trebuie efectuate?
- Investigațiile recomandate depind de ce manifestări au fost în timpul bolii. Din punctual meu de vedere, al infecționistului, mă interesează sindromul inflamator, iar acolo sunt analize precum: hemoleucograma, VSH-ul, proteina C reactivă, feritina, eventual un LDH. Apoi, la nivel cardiac, trebuie făcut neapărat un EKG, troponina și câteva investigații legate de riscul de miocardită sau de afectarea coronariană post-COVID-19. Neurologii își au testele lor, acolo sunt investigații imagistice, iar pneumologii, pe lângă sindromul inflamator, îi mai interesează un CT pulmonar și problemele funcționale, ca să vadă cu ce restricții respiratorii a rămas pacientul respectiv. CT-ul toracic este obligatoriu, mai ales dacă a fost și afectare pulmonară în perioada bolii. În ceea ce privește riscul de tromboză, atât cel din timpul bolii, cât și cel provocat de vaccinarea cu anumite seruri, se poate depista cu D-dimerii, numărul de trombocite și timpii de protrombină. La fel și în cazul sindromului de coagulare.
„Recontaminarea depinde de calitatea imunității celulare”
- Testele de anticorpi ajută?
- Testele de anticorpi? Părerea mea este că nu trebuie să faci neapărat aceste teste, pentru că, între una și trei luni după boală, eu recomand vaccinarea, indiferent dacă ați avut o formă severă sau ușoară, pentru că, anticorpii post-COVID-19 încep să scadă și la șase-opt luni s-ar putea ca filtrul de protecție să nu fie suficient de bun ca să vă protejeze. În acest caz, puteți face boala din nou. Și, dacă o faceți, iar plămânul este deja afectat, evoluția este mai grea.
- S-a tot vorbit despre numărul de anticorpi din organism. Dacă sunt mai mulți, riscul unei noi contaminări este mai mic?
- Numărul foarte mic de anticorpi nu este foarte relevant, nu este standardizată metoda de detecție. Fiecare laborator lucrează cu altă metodă și el dă o referință peste care, teoretic, ai anticorpi. Recontaminarea depinde de mai mulți factori, de numărul de anticorpi, dar și de calitatea imunității celulare pe care o are pacientul, iar acest lucru nu se determină prin testarea de anticorpi. În plus, este importantă și cantitatea de virus care intră în organism. De exemplu, dacă ai o cantitate nu foarte mare de anticorpi, dar nu te contaminezi cu o cantitate mare de virus, organismul poate face față bolii, dar, dacă este invers, anticorpii nu vor putea duce lupta cu infecția. Totuși, nu este nimic standardizat și nu vă pot da o cifră. Cert este că, dacă aveți anticorpi, sunteți, oarecum, protejați. Există și pacienți, nu foarte mulți, care nu fac anticorpi nici la boală, nici la vaccin, și se pot reinfecta. Un alt aspect este apariția unei tulpini noi a virusului, situație în care anticorpii existenți nu sunt protectori și riscul unei noi îmbolnăviri este mare.
„Un al doilea episod de boală va lovi și mai tare zonele afectate”
- Cât la sută ne protejează vaccinul? Mai ales dacă ne raportăm la tulpinile nou-apărute?
- Acesta este riscul, acum! Din cauză că lumea nu se vaccinează, se selectează tulpini prin multiplicarea virusului care, la un moment dat, pot să nu fie recunoscute de anticorpii care sunt formați fie prin vaccin, fie prin boală și, atunci, te reinfectezi cu tulpina respectivă. Acest lucru se cam întâmplă, acum, în Anglia, cu tulpina indiană. Indiferent de forma pe care o poți face, că este severă sau nu, un al doilea episod de boală va afecta și mai tare un organ care s-a mai luptat o dată cu virusul, iar sindromul post-COVID-19, automat este mai accentuat.
- În concluzie, ne putem imuniza, astfel încât să nu mai fim în pericol, indiferent de ce tulpini mai apar?
- Imunitatea obținută în urma bolii, față de imunitatea în urma vaccinării cu schema completă, este un fenomen foarte interesant. În general, în bolile infecțioase, imunitatea post-boală este mai de lungă durată decât cea post-vaccin. În cazul nostru, se pare că este invers. Anticorpii scad mai repede după boală, decât după vaccinare.
„La copii, manifestările sunt mai puţin intense“
- Ce se întâmplă în cazul copiilor?
- La copii, manifestările sunt mai puțin intense, la fel și complicațiile. În cazul celor mici, trebuie făcute probe inflamatorii, coagulare, mai rar, pentru că influențează patogenia. Însă, dacă au o anumită boală și au fost și confirmați cu virusul SARS-CoV-2, afecțiunea în cauză trebuie monitorizată și ținută foarte bine sub control.