de Simona Soare Ghișea şi Adrian Pătrăuceanu
Boală inflamatorie a colțurilor gurii, cheilita angulară face parte din categoria afecțiunilor inestetice și dureroase. Cunoscută și sub numele de stomatită angulară, aceasta afectează în special persoanele care poartă proteze, aparate dentare, gutiere sau orice alt element aplicat la nivelul gurii. Toate acestea schimbă anatomia gurii, saliva ajungând în colțurile exterioare. Chiar și cei care au piercinguri se pot confrunta cu această problemă de sănătate. Cauzele apariției afecțiunii sunt variate, cele mai frecvente fiind cele infecțioase.
Uneori, infecțiile sunt mixte
Apariția cheilitei angulare este posibilă atunci când pielea de la nivelul comisurilor bucale permite colectarea salivei. După ce saliva se usucă, pielea se crapă. Astfel, persoana poate umezi zona în încercarea de a preveni iritarea ulterioară. Însă, această umezire nu face decât să agraveze problema. Umiditatea excesivă poate duce la infecții cu diverse microorganisme, cum ar fi Candida albicans sau bacteriile stafilococice. Candida albicans este cel mai des implicată în apariția cheilitei angulare. Stafilococii, streptococii, enterococii sunt rareori prezenți, dar uneori infecțiile pot fi mixte, candidozice și bacteriene. Buza superioară care se răsfrânge asupra celei inferioare și proliferarea de virusuri constituie alți factori implicați în declanșarea afecțiunii. Persoanele cu un sistem imunitar vulnerabil sunt cele mai expuse.
Atenție la substanțele alergene din alimente și cosmetice
Aftele orale apar adesea la copii, la vârstnici, la persoanele cu diabet, la cei tratați cu corticosteroizi sistemici sau cu antibiotic. Persoanele care poartă proteze dentare, mai ales dacă aceste lucrări protetice sunt slab adaptate și există asociată o recesiune a gingiilor, au predispoziție la cheilită angulară. Periajul agresiv al dinților și edentația (lipsa dinților), deficiențele nutriționale (carența de vitamine din spectrul B, fier și zinc) pot declanșa cheilita angulară. Substanțele alergene din alimente, pastă de dinți sau produse cosmetice pot provoca, de asemenea, această problemă de sănătate. În plus, condițiile climatice nefavorabile ca frigul și vântul cauzează sau agravează afecțiunea.
Bolile sistemice, factor de risc
Alt factor implicat în apariția cheilitei angulare sunt bolile sistemice. De pildă, unele dintre afecțiunile inflamatorii intestinale (colita ulcerativă, boala Crohn), pielea sensibilă (mai ales la persoanele cu dermatită atopică), predispoziția genetică (sindromul Down) sau medicația retinoidă orală (pentru acnee, pentru psoriazis) sunt alte potențiale cauze ale acestei probleme inestetice. În cazul în care vă confruntați cu o formă minoră a cheilitei angulare, puteți suferi de rigiditate la unul sau la ambele colțuri ale gurii, senzație de strânsoare în timp ce mâncați, piele crăpată, ro- șeață minoră și umflături pe părțile laterale ale gurii. Afecțiunea nu se răspândește dincolo de comisurile bucale. Totuși, dacă zona este infectată și lăsată netratată, infecția se poate răspândi.
Pot apărea vezicule dureroase
În forma sa severă, cheilita angulară se manifestă prin disconfort în timpul mesei, vorbitului, precum și prin vezicule dureroase la unul sau la ambele colțuri ale gurii. Pielea foarte crăpată și foarte iritată de la colțurile gurii este un simptom des întâlnit. O persoană afectată de această boală se confruntă și cu sângerare în zona respectivă. Simptomele cheilitei angulare pot fi confundate ușor cu cele ale herpesului labial și lichenului plan eroziv. Astfel, pentru un diagnostic corect, medicul va preleva cu un tampon lichidul din colțurile gurii. În acest mod, se poate detecta dacă sunt prezenți agenți patogeni, cum ar fi Candida albicans, Stafilococul auriu sau Herpes simplex. Dacă aveți semne ale cheilitei angulare sau vă confruntați cu o recidivă a acesteia, cereți sfatul medicului stomatolog.
Tratamentul se prescrie în funcție de cauză
Medicamentele alopate și remediile naturiste pot fi de ajutor. Aplicați frecvent pe buze un balsam, un unguent emolient sau un antiseptic topic. În cazul carențelor nutriționale, medicii pot recomanda și suplimente nutritive. Dacă afecțiunea nu are o cauză clară, fitoterapeuții sugerează aplicarea pe colțurile buzelor a unui remediu cu lăptișor de matcă sau cu ulei de neem diluat în ulei purtător. Însă, de cele mai multe ori, cauzele care conduc la cheilită angulară sunt infecțioase, fiind implicate bacterii sau fungi. În cazul infecției cu Stafilococul auriu, tratamentul pentru cheilita angulară poate fi unul topic. Mai exact, se vor aplica unele creme sau unguente pe bază de acid fusidic (antibiotic activ pe bacteriile gram pozitive, mai ales în infecții stafilococice cutanate) și hidrocortizon. În cazul cheilitei angulare unde este implicată Candida albicans, medicul va prescrie un tratament antifungic local. Diabeticii care se confruntă cu această problemă trebuie în primul rând să-și gestioneze afecțiunea de bază. Acest lucru se poate face cu ajutorul medicației antidiabetice recomandate de medicul curant, dar și printr-o schimbare fundamentală a stilului de viață.
Mergeţi la stomatolog o dată la şase luni!
Potrivit specialiștilor, cheilita angulară poate fi prevenită relativ ușor, printr-o igienă orală riguroasă și prin protejarea buzelor împotriva uscăciunii, a umidității excesive, dar și a razelor ultraviolete. Igiena dentară riguroasă constă în spălat pe dinți de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara, folosirea cu grijă a aței dentare și a unei ape de gură mai blânde, care să nu irite buzele. Periuța de dinți și ața dentară nu trebuie să provoace sub nicio formă leziuni. La fel de importante sunt și vizitele la stomatolog, în special dacă există probleme dentare care trebuie rezolvate. Sunt recomandate vizitele bianuale la cabinetul stomatologic ori, în cazul apariției unei probleme dentare, chiar mai dese. În unele situații, nu este nevoie de tratament, întrucât cheilita angulară se rezolvă de la sine. Atât pentru prevenirea cheilitei angulare, cât și pentru protecția buzelor împotriva accelerării procesului de îmbătrânire și a efectelor nocive ale radiațiilor solare, se vor folosi în anotimpurile calde un balsam de buze și un ruj cu factor de protecție solară. De asemenea, este indicat ca aceste produse cosmetice să aibă în compoziție ingrediente din plante. Chiar și în sezonul rece, medicii recomandă utilizarea unor balsamuri de buze care să acționeze ca o barieră împotriva frigului și vântului. Buzele nu trebuie să fie foarte umede, dar nici foarte uscate. După spălarea feței, pielea va fi ștearsă cu un prosop, inclusiv colțurile gurii. Înainte de a oferi suzeta bebelușului, aceasta va fi sterilizată. Bebelușii vor fi curățați cu grijă pe față, după ce mănâncă și când saliva le curge printre buze.