de Dana Buzăianu şi Florica Pintea
Un subiect foarte dezbătut, atât în media, cât și pe rețelele de socializare încă de la începutul pandemiei, a fost tratamentul împotriva coronavirusului. Pe lângă medicamentele prescrise în funcție de gravitatea fiecărui caz în parte, a fost vehiculată și o serie de suplimente. Cel mai des au fost recomandate vitamina C, vitamina D și zincul. Mulți medici consideră importante suplimentele de vitamine și minerale în cazul infecțiilor virale respiratorii, în contextul în care dieta omului modern nu mai poate acoperi tot necesarul de nutrienți de care corpul nostru are nevoie.
Fumătorii au mai multă nevoie de vitamina C
Vitamina C (acidul ascorbic) este considerată secretul tinereții, fiind un nutrient esențial, un puternic agent antioxidant, cu proprietăți antiinflamatorii, care influențează imunitatea celulară, integritatea vasculară și inhibă dezvoltarea celulelor canceroase. Este necesară pentru întărirea imunității, scăderea hipertensiunii, pentru absorbția fierului, eliminarea toxinelor, producerea de colagen, dar și pentru stările de anxietate și creșterea tonusului psihic. Organismul nostru are nevoi crescute de vitamina C atunci când trecem printr-o viroză sau printr-o gripă, când avem anumite inflamații, hipertiroidie sau urmează o intervenție chirurgicală. Vitamina C elimină radicalii liberi responsabili pentru declanșarea inflamației, ceea ce ajută în cazul infecției cu COVID-19. Persoanele care fumează au nevoie de o cantitate mai mare decât nefumătorii.
Nu poate fi produsă de corpul uman
Un aspect mai puțin cunoscut, dar extrem de important, este că omul face parte din procentul de 1% dintre speciile care nu pot sintetiza singuri vitamina C. Asta înseamnă că aportul va fi exclusiv din mediul extern. Vitamina C nu trebuie luată împreună cu vreun îndulcitor, chiar dacă vorbim despre miere, întrucât asimilarea ei va fi mult diminuată. Putem observa și în natură că se găsește, cu precădere, în fructele care nu conțin foarte multe zaharuri. Pentru a obține vitamina C din alimentație, ar trebui să consumăm: pătrunjel, spanac, varză, broccoli, conopidă, ardei grași, morcovi, iar ca fructe: lămâi, portocale, grepfrut, kiwi, căpșune, fructe de pădure şi pepene galben.
Varianta pulbere și cea lipozomală se absorb cel mai bine
Institutul Național de Sănătate recomandă o doză zilnică de vitamina C de 80 mg. În perioadele în care alimentația nu este prea bogată în legume și fructe, puteţi ajusta necesarul din suplimente, dar fară să depășiţi 2000 mg. Este indicată găsirea unui produs care să fie cât mai aproape de vitamina C naturală, cum ar fi vitamina C pulbere sau cea lipozomală (cunoscută pentru o absorbție rapidă și completă). Ea ajunge rar să fie în exces în corp. De regulă, ceea ce nu se folosește se elimină în mod natural. Cu toate acestea, crampele abdominale, diareea, urinatul în exces, sunt semne că a fost depășită doza zilnică.
Statul la soare - cel mai bun mod de a absorbi vitamina D
Vitamina D este recunoscută drept „vitamina soarelui”. Este produsă în mod natural în organism atunci când pielea este în contact cu lumina solară. Pentru asimilarea ei, este nevoie de o expunere de aproximativ jumătate de oră zilnic, în timpul verii, a 25% din suprafața corpului. În timpul iernii, producția de vitamina D în piele este insuficientă și se recomandă suplimentarea. O dietă obișnuită asigură doar aproximativ 10% din doza necesară. Ea este esențială pentru metabolismul mineral și osos, pentru sistemul cardiovascular și are un rol important în asimilarea altor nutrienți (asimilarea calciului în organism are loc doar în prezența vitaminei D).
Lipsa ei poate cauza depresie
Se mai regăsește în alimente precum peștele, gălbenușul, ciupercile, produsele lactate și cerealele. Deficitul de vitamina D este mult mai frecvent decât se credea până acum, mai ales în rândul adolescenților și vârstnicilor. Carența de vitamina D este asociată cu rahitismul la copii, cu osteoporoza, bolile autoimune, anumite tipuri de cancer și bolile inflamatorii intestinale. Stările de oboseală și perioadele depresive pot avea și ele legătură cu lipsa acestei vitamine. Un studiu publicat în revista The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, efectuat pe pacienții internați cu coronavirus, relevă faptul că 80% dintre bolnavii care suferă de COVID-19 au lipsă de vitamina D. Cercetătorii au mai observat că bărbații prezentau niveluri mai scăzute decât femeile. Doza de întreținere este de 600-1.000 de UI (unități internaționale) pe zi. Lunile anului care conțin litera „R” (perioada dintre lunile septembRie-apRilie) sunt cele recomandate pentru suplimentarea vitaminei D.
După fier, este al doilea metal din corpul uman
Zincul, alături de vitamina C, fortifică sistemul imunitar, fiind un mineral de care celulele noastre au nevoie pentru a lupta cu bacteriile și cu virusurile. Este vital pentru persoanele care se confruntă cu diabet I sau II, regenerează funcțiile cerebrale şi cea hepatică. În cazul bărbaților, zincul este esențial, pentru că organismul nu poate produce testosteron decât în prezența lui. Un aspect mai puțin cunoscut este că zincul reprezintă al doilea metal, din punct de vedere cantitativ, care se regăsește în organismul uman (după fier, care este mult mai cunoscut), implicat într-o serie largă de reacții metabolice.
Trebuie administrat în prima zi de viroză
Este recomandat ca adjuvant în reducerea manifestărilor neplăcute asociate răcelii, cu scopul de a scădea inflamația de la nivelul mucoasei nazale. Studii recente au demonstrat că durata virozelor poate fi scurtată prin administrarea acestui mineral în primele 24 de ore de la debut. Sursele alimentare din care putem lua zincul sunt foarte diverse. Dintre alimentele de origine animală amintim carnea roșie: vită, porc, oaie, miel. Se găsește și în pește sau fructe de mare, în produsele lactate și în ouă, dar și în legume precum sfecla roșie, broccoli, ciuperci, cartofi, sparanghel, spanac, roșii. Sunt bogate în zinc semințele crude de dovleac, năutul, nucile, alunele, migdalele și fructele proaspete ca bananele, caisele, ananasul, căpșunele.
Ne pierdem gustul şi mirosul, dacă nu îl consumăm
Nu există depozite de zinc în organism, așa că depindem de aportul constant din exterior. În urma unei diete necorespunzătoare și nediversificate, poate să apară deficitul de zinc, care duce la alterarea simțului mirosului și al gustului, la scăderea rezistenței și căderea părului. Favorizează apariția infecțiilor virale și bacteriene, afectează calitatea somnului, a auzului și acuitatea vizuală. În cazul adulților, cantitatea necesară zilnic este cuprinsă între 9 și 12 miligrame. Pentru tratarea deficitului de zinc, se poate recomanda dublarea sau chiar triplarea dozei zilnice recomandate. Supradozajul este rar întâlnit, dar nu trebuie depășite recomandările de suplimentare.