de Simona Soare Ghișea şi Flori Pintea
Părintele medicinei din toate timpurile, Hipocrate, susținea în urmă cu aproximativ 2.400 de ani că „toate bolile încep din intestin”. Microbii trăiesc în interiorul nostru, iar acolo unde ei dispar ca specii, pot apărea probleme grave de sănătate. Oamenii de știință au confirmat relația foarte strânsă a microbiomului intestinal chiar și cu probleme de sănătate care aparent nu au legătură directă cu intestinele, precum tulburările emoționale (depresia, anxietatea), afecțiunile neurologice (scleroza multiplă, Parkinsonul, demența) sau cele renale. Cât de important este microbiomul intestinal și cum poate fi influențat, aflați de la doctorul Sanda-Maria Crețoiu, medic în cadrul Clinicii NutrimedX și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.
„Este amprenta noastră unică”
- Ce reprezintă microbiomul?
- Microbiomul din corpul nostru reprezintă totalitatea trilioanelor de microorganisme din mii de specii diferite, numite și microbiotă sau microbi. Aici includem nu doar bacteriile, ci și ciupercile, paraziții și virusurile. Microbiomul este amprenta noastră unică, cea care ne face să reacționăm diferit la mediul înconjurător, la alimente, la medicamente. Microbiomul unei persoane sănătoase va oferi protecție împotriva organismelor patogene, care intră în corp prin consumul de apă sau alimente contaminate.
- Cum se evaluează sănătatea microbiomului?
- Trebuie să ne adresăm unui medic specializat, care va decide ce tip de test de evaluare a microbiomului este potrivit. Există teste de bază și teste foarte avansate. Tipul de test se alege luând în considerare mai mulți factori: pornim de la simptomatologie și de la stilul de viață al pacientului. Determinarea microbiomului se face prin recoltarea de probe de materii fecale, care sunt analizate folosind o metodă numită secvențiere, deci se bazează practic pe analiza genetică a bacteriilor. Pe baza parametrilor, se vor putea apoi alcătui scheme de tratament pentru disbioză. Fiecare individ află ce specii de bacterii sunt prezente în microbiomul personal și cât de diversă este microbiota sa în comparație cu altele.
„Cele mai comune simptome includ anxietatea și depresia”
- Este posibil ca microbiomul să fie influențat din copilărie, astfel încât să putem preveni anumite boli în viața de adult?
- După naștere, fiecare individ dobândește o microbiotă unică al cărei profil este influențat de diverși factori determinanți, precum tipul nașterii, alăptarea, vârsta, utilizarea antibioticelor și dieta. Microbiomul intestinal se maturizează rapid la începutul vieții, iar subnutriția timpurie poate perturba acest proces. Atât subnutriția, cât și excesul de nutriție în perioada perinatală afectează insulina, metabolismul și circuitele hipotalamice care reglează aportul alimentar. Sugarii cu greutate mică la naștere pot fi rezistenți la insulină, ceea ce se va asocia cu luarea rapidă în greutate în copilărie. Studii recente au demonstrat că sugarii hrăniți cu formulă (lapte praf) au, la o vârstă fragedă, un microbiom intestinal semnificativ diferit de cei alăptați la sân.
- Ce simptome are pacientul care se confruntă cu perturbarea microbiomului?
- Simptomele disbiozei intestinale vor depinde de locul în care se dezvoltă dezechilibrul bacteriilor, respectiv intestin subțire, când vorbim despre SIBO (small intestinal bacterial overgrowth) sau colon. De asemenea, pot varia în funcție de tipurile de bacterii care nu sunt în echilibru. Cele mai comune simptome includ: respirație urât mirositoare (halitoza), stomac deranjat, greaţă, constipație, diaree, dificultate la urinare, mâncărime vaginală sau rectală, balonare, dureri în piept, erupții cutanate sau roșeață, oboseală, probleme de gândire sau concentrare, anxietate, depresie.
„Pentru reechilibrare, folosim probiotice sau prebiotice”
- Ce boli poate provoca această perturbare a microbiomului?
- Dovezile că microbii sunt modulatori simbiotici importanți ai funcției fiziologice, metabolice și imunologice, la nivelul intestinului și nu numai, s-au extins în ultimul deceniu. Perturbări ale compoziției și funcției microbiotei intestinale bacteriene și fungice au fost implicate în diferite forme de boală inflamatorie intestinală, inclusiv boala Crohn și colita ulcerativă, cunoscută ca rectocolita ulcerohemoragică. Modificările induse de antibiotice în microbiomul intestinal și metabolomul (produșii de metabolism bacterieni) său asociat reduc rezistența la colonizare împotriva agenților patogeni, cum ar fi Clostridium difficile, o bacterie care formează spori și produce toxine și este considerată un agent cauzal al colitei asociate cu antibioticele. Practic, nu există boală fără măcar câteva studii ce incriminează și participarea disbiozei, care este asociată altor mecanisme patogene.
- Cum putem îmbunătăți flora intestinală?
- Pentru reechilibrarea microbiomului, folosim diferite probiotice sau prebiotice, pe care le asociem cu alte suplimente alimentare, de obicei, vitamine, aminoacizi sau micronutrienți.
„Calitatea se reflectă în prețul suplimentelor”
- Care este rolul probioticelor și al prebioticelor în refacerea microbiomului?
- Ele au cel mai important rol. Trebuie să mâncăm alimente care ne hrănesc bacteriile intestinale, adică alimente prebiotice. Alimentele precum usturoiul, sparanghelul, prazul, ceapa, ovăzul, lintea, anghinarea, dar și produsele fermentate (varza murată, murăturile), acționează ca prebiotice. Principala caracteristică a prebioticelor este stimularea selectivă a creșterii și/sau activității bacteriilor intestinale asociate cu sănătatea și bunăstarea. Cele mai cunoscute prebiotice sunt inulina, fructooligozaharidele (FOS), lactuloza și galactooligozaharidele (GOS). Prebioticele au fost evaluate în mare parte pentru îmbunătățirea tulpinilor de Bifidobacterium și Lactobacillus. Aceste tulpini produc lactat și acetat și contribuie la sănătatea gazdei prin fermentarea prebioticelor.
- Care sunt criteriile după care considerați că ar trebui să alegem probioticele?
- Nu este indicat să luăm probiotice fără a cunoaște starea microbiomului. La sugari, în special la copiii prematuri, nu sunt recomandabile probioticele, deoarece sistemul lor imunitar este încă în curs de dezvoltare. Recomand suplimente și probiotice de calitate, iar calitatea se reflecta în preț. Acest preț vorbește despre excipienți, despre puritatea substanței de bază, despre modul de extracție. Același lucru este valabil și în cazul alimentelor. Cele de calitate sunt mai scumpe, nu conțin atât de mulți aditivi, iar cantitatea pe care o mâncăm trebuie să fie mică. Oricine își poate permite să mănânce puțin și calitativ, prevenind astfel obezitatea.
Feriţi-vă de alimentaţia bogată în grăsimi saturate!
- Ce rol joacă alimentația în sănătatea microbiomului?
- Există o legătură directă între ceea ce mâncăm și bunăstarea microbiomului. O alimentație limitată la anumite categorii de alimente va reduce diversitatea florei. O alimentație săracă în fibre și bogată în grăsimi saturate, carbohidrați rafinați și carne va reduce semnificativ anumite populații de bacterii benefice, facilitând dezvoltarea potențialilor patogeni sau a candidozei intestinale. Zaharurile precum zahărul de masă și lactoza (zahărul din lapte) sunt absorbite rapid în partea superioară a intestinului subțire. Carbohidrații mai complecși ca fibrele și amidonul nu sunt la fel de ușor digerați și ajung în intestinul gros. Acolo, microbiota ajută la descompunerea acestor compuși. Fermentarea fibrelor nedigerabile determină producerea de acizi grași cu lanț scurt, ce pot fi folosiți de organism ca sursă de nutrienți, dar joacă, de asemenea, un rol important în funcția musculară și, eventual, în prevenirea bolilor cronice, incluzând anumite tipuri de cancer și afecțiuni ale intestinului. Studiile clinice au arătat că prezența acizilor grași cu lanț scurt poate fi utilă în tratamentul colitei ulcerative, a bolii Crohn și a diareei asociate cu utilizarea de antibiotice.