Main menu

header

858 14 1de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu

Nu este vorba despre poezii sau cântece de dragoste, ci despre un fenomen de ordin medical cât se poate de concret, cu urmări reale pentru starea de sănătate - sindromul „inimii frânte” - care se înregistrează din ce în ce mai frecvent în rândul femeilor de la vârsta de 50 de ani în sus.

Explozia de cazuri, cu mult înainte de pandemie

Cercetătorii de la Cedars-Sinai Medical Center, din SUA, au realizat un studiu din care reiese faptul că așa-numitul sindrom „al inimii frânte” face ravagii printre femeile de vârstă mijlocie și vârstnice. Declanșat de stres intens sau de pierderi personale majore, acest fenomen, pe care medicii îl numesc sindrom Takotsubo, este într-o creștere alarmantă de la începutul pandemiei de COVID-19. „Deși criza sanitară mondială a generat multe provocări și factori de stres pentru femei, cercetările noastre arată că explozia de cazuri de sindrom Takotsubo începuse cu mult înainte de extinderea COVID-19 și validează o dată în plus rolul vital pe care îl joacă conexiunea inimă-creier în sănătatea generală, în special pentru femei”, explică Susan Cheng, autorul principal al studiului.

Risc de defecțiuni ale mușchiului inimii

Echipa de experți americani a analizat datele naționale care cuprindeau 135.000 de bărbați și femei cu sindrom Takotsubo, între anii 2006 și 2017 și au constatat faptul că femeile se confruntă cu „inima frântă” mult mai des decât bărbații, iar numărul diagnosticelor urcă de până la 10 ori la femeile cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani, crescând riscul de apariție a defecţiunilor muşchiului cardiac. Pentru a explica prevalența sindromului la această categorie de persoane, cercetătorii arată că atunci când este vorba despre traume emoționale, modul în care creierul și sistemul nervos ale femeilor răspund la factorii de stres se schimbă semnificativ pe măsură ce trec anii. „Există un punct de vârf, chiar dincolo de vârsta mijlocie, în care un răspuns excesiv la stres poate afecta inima”, detaliază Cheng.

„Acest studiu ajută la clarificarea faptului că femeile dintr-o anumită grupă de vârstă prezintă un risc disproporționat de mare de a dezvolta cardiomiopatie generată de stres și că riscul este în continuă creștere“ (Christine M. Albert, Cedars-Sinai Medical Center, SUA)

Durere intensă în piept, dificultăţi de respiraţie, stări de leşin

Simptomatologia sindromului „inimii frânte” este similară cu cea a atacului de cord, chiar dacă nu prezintă aceleaşi riscuri. Astfel, se pot simți durere intensă în piept, dificultăţi de respiraţie, aritmie (bătăi de inimă neregulate), stări de leşin, tensiune scăzută. De asemenea, pe lângă șocurile emoționale, factori de risc pot fi și un istoric de boli neurologice sau de afecţiuni din sfera psihiatriei. Dintre situațiile cu încărcătură emoțională extremă care pot declanșa acest sindrom, specialiștii enumeră un divorţ sau o despărţire, un eveniment epuizant din punct de vedere fizic, o surpriză de proporţii, decesul unei persoane apropiate. Reacţia organismului la astfel de situaţii este de a produce în exces hormoni ai stresului, care reduc capacitatea inimii de a pompa sânge în cantitatea necesară. Diagnosticul se pune de medicul cardiolog, care stabilește și tratamentul corespunzător.