de Simona Soare Ghișea şi Claudia Mîţoi

Aproximativ 200 de cazuri de hepatită de cauză necunoscută au fost raportate în ultima lună, la nivel mondial. Experții în sănătate încă încearcă să stabilească ce provoacă această afecțiune în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 1 lună și 16 ani. Medicii susțin că toate tipurile de hepatită pot fi evitate prin respectarea unor reguli elementare de igienă. Doctorul Mirela Hamouche, medic primar pediatru în cadrul Clinicii OHT Medical Center (www.oht.ro), a explicat, într-un interviu acordat revistei „Taifasuri”, cum pot fi protejați cei mici de astfel de infecții.

„Pot fi afectate și căile biliare”

- Ce sunt hepatitele?

- Infecțiile ficatului sunt boli frecvente, de cele mai multe ori ușoare sau subclinice. Uneori, însă, acestea au evoluție severă. Infecția poate afecta preponderent celulele hepatice sau căile biliare, în mod difuz sau localizat.

- Ce tipuri de virusuri pot cauza hepatită?

- Hepatitele acute virale sunt boli infecțioase frecvente, produse de virusuri variate. În majoritatea cazurilor, acestea sunt cauzate de virusurile A (VHA), B (VHB), C (VHC). Mai rar, sunt implicate virusurile hepatice Delta și E. Multe alte virusuri pot produce hepatită acută: unele herpesvirusuri (citomegalovirusuri, virusul Epstein-Barr), mixo și paramixovirusuri, enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul rubeolic. De cele mai multe ori, hepatitele virale sunt îmbolnăviri primare ce apar endemic, cu vârfuri epidemice. Un număr mult mai mic de hepatite acute au ca etiologie bacterii (Salmonella typhimurium), rickettisii (febra Q), leptospire, paraziți. Aceste îmbolnăviri dau de obicei determinări hepatice inconstante. Există și cazuri de hepatită acută cu etiologie neinfecțioasă: medicamentoase (antituberculoase, anabolizante), toxice (ciuperci, fosfor).

„10% dintre cei diagnosticaţi au nevoie de transplant hepatic”

- Cum se transmite hepatita?

- Tipul de transmitere pentru hepatita cu VHA este preponderent digestiv, dar și parenteral (care se face pe altă cale decât pe cea digestivă). Hepatita cu VHB și VHC se transmite preponderent parenteral (injecții, extracții dentare, transfuzii), dar și digestiv și sexual. Perioada de incubaţie (perioada de la intrarea în contact cu virusul și până la apariția primelor simptome) este de trei-şase săptămâni pentru hepatita cu VHA și de două-şase luni pentru hepatita cu VHB și VHC.

- Care sunt ipotezele privind originea acestei noi forme de hepatită la copii?

- În ultima perioadă s-a observat o creştere alarmantă a cazurilor grave de hepatită la copil. Toate acestea au fost testate amănunțit şi s-au exclus infecţiile cu virusurile hepatice A, B, C, Delta, E. Această formă de hepatită este considerată neobișnuit de severă, întrucât circa 10% dintre copii (17 dintre cei 169 de bolnavi dintr-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății) au nevoie de transplant hepatic. Un studiu relevant a fost realizat în Regatul Unit pe un lot de aproximativ 40 de copii diagnosticați, la care s-a evidențiat, cu o probabilitate de peste 70%, un adenovirus. De regulă, adenovirusul este implicat în diverse infecţii de tract respirator superior şi inferior, chiar şi în infecţii urinare, encefalite, meningite, calea de transmitere cea mai ușoară fiind cea aeriană. Este nevoie să demonstrăm implicarea acestuia în infecţia digestivă. Se pare că noua formă de hepatită are ca etiologie adenovirusul F41 (40 din 53 de cazuri testate) sau noul coronavirus (10 din 60 de pacienţi). Adenovirusul F41 poate produce gastroenterită.

Simptomele care ar trebui să vă trimită cu cel mic la medic

- Cum pot recunoaşte părinţii manifestările hepatitei acute la copil?

- Până apar mai multe date oficiale, toți părinţii vor trebui să recunoască repede hepatita acută gravă. Printre simptomele care ar trebui să-i pună în gardă se numără starea de oboseală extremă, foarte neobişnuită și inexplicabilă prin efortul depus de copil, apetitul diminuat, icterul cutaneo-mucos (galben la piele şi la ochi), urina închisă la culoare (ca berea brună sau ceaiul negru), scaunele foarte deschise la culoare (acolice, asemănătoare cu cele din primele luni de viaţă), diareea, vărsăturile, mâncărimile de piele inexplicabile (fără semne de boală cutanată), sângerarea produsă la minime traumatisme sau chiar fără motiv, febra. Dacă observați aceste semne la copil, prezentați-vă de urgenţă la medic, nu îl tratați după sfaturile culese de la prieteni sau „doctor Google”.

- Ce investigații medicale sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de hepatită?

- Diagnosticul de hepatită este pus de doctor pe baza anamnezei, a examenului clinic și a investigațiilor paraclinice. Tot medicul este cel care va stabili tratamentul şi măsurile igieno-dietetice, cum ar fi repaus, dietă, în funcţie de toleranţa bolnavului. Sunt de ajutor și troficele hepatice. De asemenea, pot fi indicate și vitamine perfuzabile (în special complexul de vitamine B și vitamina C), pentru că susțin ficatul și imunitatea. Dacă are febră, părinții ar trebui să-i dea copilului exact doza de paracetamol indicată de medic. Este important de știut că supradozarea paracetamolului poate produce leziuni grave în cazul intoxicațiilor accidentale.

„Trebuie să se spele pe mâini cât mai des”

- Cum poate fi prevenită această afecţiune?

- Copiii trebuie să se spele pe mâini cât mai des, să nu mănânce niciodată cu mâinile murdare şi să spele fructele şi legumele crude înainte de a fi consumate. Să nu uităm că un sistem imunitar puternic este un scut împotriva hepatitei acute. Aş dori să le dau un sfat părinţilor: petreceţi cât mai mult timp cu copiii voştri, jucaţi-vă cu ei, faceţi mişcare, cântaţi, dansaţi, veţi fi uimiţi de creativitatea lor. Astfel, veţi ajunge să-i cunoaşteţi cât mai bine şi să sesizaţi la timp modificările stării lor generale. Până la vârsta de 6 luni, copilul este protejat de anticorpii materni. Apoi începe să-și dezvolte propriul sistem imunitar, în urma contactului cu diverși germeni și a vaccinării. Astfel, cei mici au nevoie de comunitate, deoarece imunitatea, dacă nu este „bombardată” de stimuli care s-o ţină în alertă, nu se dezvoltă. Încercaţi să-i ţineţi cât mai departe de telefon sau de tabletă şi să-i trimiteţi afară să se joace, să fie expuşi la soare pentru asigurarea necesarului de vitamina D. Pentru menținerea unui organism sănătos, copiii trebuie să consume cel puţin două-trei fructe şi legume pe zi.

- Ce suplimente alimentare pot ajuta la creșterea imunității unui copil?

- Vitamina D și Omega 3 sunt unele dintre suplimentele alimentare care ajută imunitatea şi dezvoltarea neuropsihică, iar modul de administrare este stabilit de medicul pediatru. Alimentația din România abundă în Omega 6 și Omega 9, dar este deficitară în Omega 3. Cauza principală a acestui deficit constă în faptul că atât adulţii, cât şi copiii nu consumă peşte gras de trei ori pe săptămână. În exces, Omega 6 şi Omega 9 sunt proinflamatorii.

„Pentru menținerea unui organism sănătos, copiii trebuie să consume cel puţin două-trei fructe şi legume pe zi“

„În prima fază, regimul va consta în fructe şi legume preparate termic“

- Cum arată dieta copilului diagnosticat cu hepatită acută?

- Pentru a grăbi vindecarea organismului și refacerea ficatului afectat, tratamentul urmat trebuie să fie ajutat de o alimentație corespunzătoare. Astfel, în primele zile de la debutul bolii, nu se vor consuma carne, lapte, ouă, orice tip de grăsime de origine animală și vegetală. Alimentele prăjite vor fi evitate, la fel și dulciurile. În prima fază, regimul va consta în fructe și legume preparate termic (fructe fierte, coapte, compoturi, supe de legume, piureuri, legume la grătar sau fierte). În compotul de fructe, se pot adăuga scorţişoară şi puţină miere. Scorţişoara creşte senzaţia de dulce a compotului şi are acţiune antiinflamatoare şi imunomodulatoare. Ulterior, pot fi introduse în alimentaţie lactatele uşoare. În funcție de evoluția clinică și biologică a pacientului, regimul se va diversifica treptat.