de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Ascultatul poveştilor întăreşte rezistenţa copiilor
O nouă cercetare, derulată în cadrul Universității din Australia de Sud, a pus în lumină faptul că citirea cu voce tare de povești copiilor triplează rezistența celor mici. Rezultatele au fost considerate impresionante în cazul minorilor care suferă de abuz sau de neglijare și sunt mai vulnerabili din punct de vedere al dezvoltării decât colegii lor de la școală. În cadrul studiului, lectura pe îndelete a fost puternic asociată cu un succes mai pronunțat la învățare și un mai bun control al propriilor emoții.
Singurătatea îndelungată afectează memoria verbală
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Barcelona, anumiți oameni care se simt singuri pe o perioadă susținută de timp pot experimenta un declin crescut al abilităților de memorie verbală. În scopul determinării diferențelor culturale, autorii studiului au definit singurătatea ca „un sentiment negativ asociat cu nemulțumirea față de cantitatea și calitatea conexiunilor sociale”. În timp ce sentimentele de singurătate au avut o legătură cu declinul memoriei în rândul participanților suedezi, de pildă, voluntarii germani singuri nu au manifestat aceleași probleme cognitive.
Nostalgia, aliat împotriva migrenelor acute
Amintirea despre „vremurile bune” ar putea elimina o migrenă acută, sugerează un studiu derulat de o echipă condusă de Academia Chineză de Științe. Specialiștii afirmă că nostalgia acționează ca un analgezic ușor și poate reduce durerile de cap cu peste 10%. În cadrul cercetării, voluntarii care au privit imagini din copilărie au manifestat o reducere semnificativă a migrenei și o scădere a activității în zona creierului care controlează durerea. Cu cât sentimentul nostalgiei a fost mai pregnant, cu atât suferința a scăzut în intensitate.
Tinerii au o sănătate mai precară decât părinţii lor
O cercetare de dată recentă, derulată în cadrul Universității din Ohio, SUA, arată că milenialii și reprezentanții Generației X (cei născuți între 1965 și 1980) sunt într-o stare de sănătate mai precară decât părinții lor. Mai precis, aceste persoane, care în mod normal ar trebui să fie în maximum de formă, sunt mai stresate, au un risc mai mare de a muri prematur, au mai multe obiceiuri care le periclitează sănătatea și sunt în pericol sporit de a suferi boli cardiovasculare, de a face infarct, accident vascular cerebral, insuficiență renală și diabet.
