de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu
Mare parte dintre persoanele trecute prin boala generată de virusul SARS-CoV-2 s-au recuperat în câteva săptămâni. Dar unii pacienți - chiar și cei care au avut versiuni ușoare ale bolii - continuă să experimenteze simptome variate după refacerea inițială, iar oamenii de știință evidențiază tot mai multe efecte devastatoare pe termen lung ale așa-numitului sindrom post-COVID-19.
Atacă simțul mirosului
Problemele de sănătate pe care le întâmpină o parte dintre cei care au trecut prin COVID-19 se manifestă și după patru săptămâni de la recuperare și reprezintă semne clare și alarmante ale daunelor serioase și pe termen lung pe care le-a adus organismului infectarea cu SARS-CoV-2. Unul dintre cele mai răspândite efecte este pierderea mirosului. Potrivit experților de la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins din Baltimore, SUA, inflamația declanșată de sistemul imunitar este considerată motivul pentru pierderea acestui simț, raportată de atâția pacienți cu COVID-19. „Am constatat că țesuturile persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat leziuni vasculare mai severe și mult mai puține ramificații nervoase pe care celulele creierului le folosesc pentru a transmite semnale în bulbul olfactiv”, explică specialistul Cheng-Ying Ho, care a condus un studiu pe această temă.
Induce disconfort articular, pierderea gustului, pusee de febră
Potrivit studiilor derulate în timpul pandemiei, persoanele în vârstă și cei cu mai multe afecțiuni prezintă riscul cel mai accentuat de a prezenta simptome persistente ale CVID-19, dar chiar și oamenii tineri se pot simți rău timp de mai multe săptămâni sau chiar luni după infectare. Semnele și simptomele comune care persistă în timp includ disconfort articular, dureri musculare sau de cap, pierderea gustului, depresie, anxietate, pusee de febră, amețeli la ridicarea în picioare. Toate aceste manifestări ale sindromului post-COVID-19 se agravează odată cu reluarea activității. Practic, după recuperarea inițială, o persoană care este afectată de aceste urmări pe termen lung și se întoarce la serviciu sau la rutina zilnică prezintă un risc foarte mare de a nu mai putea să-și desfășoare activitatea la capacitatea dinainte de boală.
Dereglează ciclul menstrual
Unii adulți și copii care au trecut prin boală experimentează sindromul inflamator multisistem după COVID-19. În această afecțiune, unele organe și țesuturi devin grav inflamate, iar una dintre urmările pe termen lung sesizate de experți este dereglarea ciclului menstrual. Potrivit rezultatelor unor cercetări recente, infecția cu SARS-CoV-2 produce efecte și la nivelul aparatului reproducător feminin. Există foarte multe mărturii ale pacientelor care au avut COVID-19 legate de faptul că ciclul menstrual a rămas dereglat pentru o perioadă lungă de la contractarea virusului. Potrivit experților, o cauză ar fi faptul că nivelul ridicat de stres indus de boală duce la o creștere a nivelului de cortizol (hormonul de stres )și produce dereglarea axei hipotalamo-hipofizo-cortico-suprarenale.
Afectează toate nivelurile respiratorii
În primul rând, potrivit experților internaționali, COVID-19 s-a dovedit o boală care afectează plămânii. Persoanele care au avut forme mai grave de boală şi care au necesitat spitalizare acuză adesea scăderea capacităţii respiratorii, dificultăţi de adaptare la efort fizic mic şi mediu, dificultăţi funcţionale diverse. De altfel, COVID-19 afectează toate nivelurie respiratorii - cele înalte (căi nazale, faringe, laringe, trahee) - și cele joase (bronhii, bronhiole, plămâni), unde virusurile se multiplică şi produc cele mai grave complicaţii. Ulterior, intervine afectarea tuturor organelor, în special a celor mai dependente de oxigenul din sângele arterial - creier, muşchi şi organele interne. Acest lucru se întâmplă ca urmare a afectării funcţiei respiratorii şi scăderii capacităţii de difuziune a oxigenului din aerul inspirat.
Formează cheaguri de sânge cu potențial fatal
Leziunile unor organe la mult timp după refacerea inițială post-COVID-19 pot genera complicații majore de sănătate, extinzându-se spre multe alte organe. Unul dintre cele mai alarmante fenomene este afectarea cardiacă. Potrivit medicinenet.com, predispoziția formării de cheaguri de sânge, care intervine în multe cazuri după infectarea cu SARS-Cov-2, poate avea ca urmări accidentul vascular cerebral cu potențial fatal sau scurgeri din cauza slăbirii vaselor sangvine și de aici probleme majore pe termen lung la nivelul ficatului și rinichilor.
Crește riscul de paralizie temporară
Mulți pacienți care s-au recuperat după COVID-19 au continuat să dezvolte oboseală cronică, o tulburare complexă, care se agravează odată cu activitatea fizică sau mentală, dar nu se îmbunătățește cu odihnă. De asemenea, potrivit rezultatelor unor cercetări extinse, la pacienții cu sindrom post-COVID-19, efectele de durată asupra sănătății pot include insuficiență renală cronică sau chiar boala Guillain-Barre, o afecțiune care provoacă paralizie temporară. În plus, durerile musculare sunt un simptom frecvent pe termen lung după COVID-19 și continuă să se manifeste și după vindecare, sub formă de slăbiciune musculară persistentă.
Agravează anxietatea și insomnia
O bună parte dintre pacienții care s-au recuperat după COVID-19 experimentează episoade de anxietate. Cum această afecțiune mintală era foarte răspândită și înainte de criza sanitară mondială, pandemia și tot ceea ce se prefigurează în urmă din perspectiva crizelor sociale și economice nu fac decât să agraveze și să extindă fenomenul. De asemenea, potrivit experților, chiar și cei care nu sufereau de anxietate înainte exploziei infecțiilor cu SARS-CoV-2 au fost loviți de această dereglare la nivel mental. Anxietatea se poate întinde pe o perioadă de câteva luni de la ieșirea din boală, iar netratată poate deveni cronică, cu manifestări severe, de la atacuri de panică până la tulburare generală, producând disconfort accentuat, izolare și alte complicații. La rândul său, insomnia este un efect al infectării cu noul coronavirus. Numeroși pacienți au menționat faptul că le este imposibil să adoarmă noaptea, din cauza deteriorării stării fizice și psihice. Dacă nu este abordată medical, insomnia poate duce inclusiv la afecțiuni neurologice.
Cauzează micşorarea creierului şi declin cognitiv
Potrivit rezultatelor șocante ale unui studiu în premieră asupra efectelor infectării cu noul coronavirus asupra creierului, derulat în cadrul Universității Oxford, chiar și cazurile ușoare de COVID-19 pot avea ca efecte pe termen mediu și lung micșorarea creierului și declinul cognitiv. Specialiștii britanici atrag atenția că la pacienții trecuți prin boală se manifestă leziuni ale țesuturilor și pierderi accelerate în regiunile creierului, precum și o anumită pierdere a volumului total al acestui organ vital.