de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Renunţarea la fumat adaugă ani de viaţă sănătoasă
Specialiștii de la Centrul Medical al Universității din Amsterdam au calculat câți ani de viață sănătoasă câștigă o persoană care renunță la fumat. „Beneficiile sunt chiar mai mari decât am crezut. Studiul nostru arată că eliminarea obiceiului este la fel de eficientă ca și administrarea a trei medicamente pentru prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale. Pacienții ar putea câștiga cinci ani de viață sănătoasă”, explică specialistul Tinka Van Trier.
Datoriile din studenţie expun la boli de inimă la maturitate
Un nou studiu, derulat în cadrul Universității din Colorado, SUA, dezvăluie că studenții care se luptă să plătească împrumuturile pentru terminarea studiilor până la vârsta mijlocie sunt mai predispuși la boli de inimă, prima cauză de mortalitate din lume. Potrivit echipei de experți, această legătură subminează beneficiile pentru sănătate care vin odată cu învățământul superior. Cercetări anterioare au evidențiat că, pe termen scurt, datoria studenților este asociată cu un plus de stres. În SUA, taxele de școlarizare se situează între 10.000 de dolari și 40.000 de dolari anual.
Încălzirea globală afectează somnul
Pe lângă celelalte efecte, schimbările climatice pot avea, de asemenea, o influență puternică asupra activităților umane fundamentale, inclusiv o serie de rezultate comportamentale, psihologice și fiziologice, care sunt esențiale pentru bunăstare. Într-un studiu publicat în jurnalul One Earth, oamenii de știință au arătat că creșterea temperaturii ambientale are un impact negativ asupra somnului uman pe tot globul. Ex- perții de la Universitatea din Copenhaga susțin că, până în anul 2099, temperaturile pot elimina între 50 și 58 de ore de somn de persoană pe an.
Alăptarea scade riscul de astm bronşic
Femeilor însărcinate și proaspetelor mame li se prezintă adesea informații despre beneficiile alăptării copiilor lor. Un nou studiu, publicat de Annals of Allergy, Asthma and Immunology, jurnalul științific al Colegiului American de Alergie, Astm și Imunologie arată că o perioadă mai lungă de alăptare este asociată cu un risc mai redus ca bebelușul să dezvolte astm bronșic mai târziu în viață. Potrivit experților americani, sugarii care au fost alăptați timp de două-patru luni au avut 64% risc de a avea astm, în timp ce pentru cei alăptați mai mult de șase luni, pericolul a scăzut la 52%.