de Ștefania Băcanu şi Adrian Barna
Puține persoane au auzit de atelectazia pulmonară, o afecțiune, însă, care nu trebuie ignorată. Vorbim despre o afecțiune rar întâlnită, definită de lipsa aerului din alveole. Fumătorii și vârstnicii sunt predispuși la acest risc. Mihaela Dan, medic pneumolog la un spital din Mulhouse - Franța, ne-a vorbit despre această afecțiune, cum și de ce apare, despre simptomatologie, diagnostic, dar și despre variantele de tratament.
„Poate atinge un lob, doi sau doar un segment”
- Doamna doctor, ce este atelectazia pulmonară? Vorbim despre o afecțiune în sine sau cum s-ar traduce cel mai bine?
- Când vorbim despre atelectazia pulmonară în medicină, facem referire, de fapt, la un proces care apare în cadrul unor boli pleuro-pulmonare. Nu vorbim despre o boală în sine, ci despre o „stare”, ca să zic așa, a plămânului în cursul unei boli. Putem întâlni termenul de „atelectazie pulmonară” în concluzia unui medic radiolog sau în cea a unui raport medical, de aceea e bine să înțelegem despre ce este vorba. Atelectazia pulmonară înseamnă, de fapt, un colaps al unei părți din plămân, deoarece aerul nu mai circulă în acea parte a plămânului. În schimb, sângele continuă să circule. Acest termen medical este de origine greacă, la fel ca multe alte denumiri în medicină, și e obținut prin asocierea cuvintelor „atéles”, care înseamnă incomplet, și „ektasis”, care înseamnă umflare, extensie.
- Când și cum este descoperită?
- Atelectazia pulmonară este descoperită prin examene radiologice, uneori, întâmplător, o radiografie pulmonară, o tomografie computerizată toracică sau, mai rar, o ecografie cardiacă pot pune în evidență imaginea tipică de atelectazie pulmonară. Descoperirea ei impune în mod obligatoriu un bilanț la medicul specialist pneu- molog. Trebuie să amintesc faptul că plămânul este format din lobi, dreptul are trei, iar stângul doi. O atelectazie poate atinge un lob sau doi sau doar un segment (o parte) dintr-unul. Mai rar, dar se poate întampla ca un plămân întreg să fie atelectaziat.
„De cele mai multe ori, pacienții nu simt nimic”
- Care sunt cele mai frecvente cauze și factorii de risc pentru apariția atelectaziei?
- Factorii care pot duce la apariția unei atelectazii pulmonare sunt obstrucția căilor respiratorii din interior, adică apariția unui obstacol în interiorul unei bronșii, precum o tumoră, o acumulare de mucus (dop de mucus) sau un corp străin, de exemplu o alună sau un dinte care a ajuns accidental în căile respiratorii. Alți factori sunt obstrucția căilor respiratorii din exterior, adică apariția unei compresii a căilor respiratorii, din cauza unei tumori sau a unui ganglion, scăderea mișcărilor respiratorii sau a reflexului de tuse în urma unei anestezii generale sau a administrării unor medicamente sedative sau contra durerii, poziția în decubitus dorsal (culcat pe spate) mai ales la pacienții obezi sau cu inima mărită din cauza unor boli cardiace, comprimarea plămânului de către lichidul care se poate acumula în cavitatea pleurală în cazul unei infecții sau al unei tumori pleurale, sau în cazul unui pneumotorax, adică acumularea normală de aer între plămân și peretele toracic. Uneori, o atelectazie poate apă- rea ca urmare a unei cicatrici pulmonare și nu are consecințe pentru pacient. Am să amintesc și atelectazia întâlnită în sindromul de detresă respiratorie acută în diferite afecțiuni pulmonare infecțioase, precum boala COVID-19, situație în care plămânii se umplu de lichid.
- Ce simte pacientul diagnosticat cu atelectazie pulmonară?
- Prin simptome înțelegem ceea ce simte pacientul. Simptomele depind de întinderea teritoriului pulmonar afectat și de rapiditatea de instalare a atelectaziei. De cele mai multe ori, pacienții nu simt nimic, adică atelectazia este asimptomatică. Uneori, poate fi prezentă o febră, o pierdere în greutate, dacă pacientul are o tumoră, o tuse seacă sau productivă, dificultate în respirație la efort, dar, uneori și în repaus, sau durere toracică, durere în piept.
„Poate apărea la o persoană cu o stare bună de sănătate”
- Care sunt pacienții predispuși la îmbolnăvire?
- Atelectazia pulmonară poate apărea la o persoană cu o stare bună de sănătate, dar, bineînțeles că, anumiți factori pot favoriza apariția unei atelectazii. O persoană care are o stare de denutriție, anumite boli ale aparatului respirator, sau un reflex al tusei slăbit, va avea un risc crescut de a dezvolta atelectazii.
- Cum se tratează?
- În momentul în care este precizat diagnosticul bolii sau al factorilor care au dus la apariția unei atelectazii pulmonare, vom lua măsurile care duc la îndepărtarea cauzei apariției acesteia. Fenomenul de atelectazie pulmonară este, în general, reversibil, adică, odată găsită cauza și administrat un tratament, plămânul își reia capacitatea de a se umple de aer în mod normal. Îndepărtarea unui corp străin inhalat, prin endoscopie bronșică, a unei tumori care comprimă bronșia sau a unui dop de mucus permite aerului să treacă prin bronșie, iar plămânul poate respira din nou. Stimularea unui reflex de tuse eficace, tusea dirijată, exercițiile de respirație profundă, uneori sprijinul respirator cu aparate de ventilație, sunt alte măsuri care pot ajuta un pacient să elimine secrețiile bronșice care blochează trecerea aerului în plămâni. Evitarea unei sedări profunde sau a antitusivelor, dar și utilizarea corectă a medicamentelor antialgice ajută pacienții să mențină un reflex de tuse eficace. Să reținem că tusea este, în primul rând, un mecanism de apărare a organismului pe care nu trebuie să-l înlăturăm cu orice preț.
„Infecţiile se traduc prin febră“
- Ce complicații poate crea o atelectazie pulmonară netratată?
- Complicațiile depind de întinderea teritoriului pulmonar afectat, de rapiditatea de instalare a atelectaziei și de contextul bolii care a cauzat atelectazia. Atunci când o parte din plămân nu respiră normal, secrețiile nu mai pot fi eliminate în mod natural și apare riscul unei infecții pulmonare care se traduce prin febră, durere toracică, dificultate respiratorie, tuse. Dacă atelectazia pulmonară este extinsă, apar chiar și tulburări ale procesului de respirație (deficit de ventilație) și pacienții pot prezenta o insuficiență respiratorie, adică lipsa unui nivel suficient de oxigen în sânge.