de Tatiana Solomon şi Sorin Dumitrescu
Crezi că mănânci într-un anumit fel, îți plac anumite gusturi și îți displac anumite asocieri culinare pentru că... așa vrei tu? Ei bine, cu privire la mâncare, pofte gurmande și mofturi gourmet, adevărul pare să fie altul: ereditatea este de vină. Ea și numai ea! Carne, brânză, tofu, ceai, cafea... obiceiurile alimentare ar fi scrise în genele noastre.
Ne educăm gustul? Da, în marja eredității noastre
Acestea sunt concluziile unui grup de cercetători japonezi. Chiar dacă vorbim despre ingrediente pe care „neam din neamul tău” nu le-a mâncat, tot genele te dirijează, recunoscând la aceste ingrediente gusturi și texturi culinare care au plăcut sau nu strămoșilor. Ne educăm gustul, dar în marja „acceptabilității” care vine odată cu genele. Dragostea ta pentru brânză sau dezgustul tău pentru cafea nu se datorează experiențelor nutriționale, educației tale sau întâmplării. Gusturile tale alimentare sunt pur și simplu scrise în genele tale, potrivit cercetătorilor de la Centrul RIKEN pentru Științe Medicale Integrative (Japonia) și Universitatea din Osaka. Aceștia au descoperit nouă gene legate de obiceiurile alimentare. Trei dintre ele au fost, de asemenea, asociate cu anumite boli, precum cancerul sau diabetul.
160.000 de japonezi au participat la studiu
Cercetătorii au studiat datele genetice și obiceiurile alimentare a mai mult de 160.000 de japonezi. Această analiză le-a permis să găsească nouă „locus” (poziția fixă a unei gene sau a unui marker genetic pe un cromozom), corespunzând la nouă gene, asociate cu consumul de cafea, ceai, alcool, iaurt, brânză, natto (soia fermentată), tofu, pește, legume sau chiar carne. Primele asocieri cu genomul hranei (dietei) par să arate că există o corelație genetică pozitivă între consumul de brânză și consumul de iaurt, de exemplu. Adică oamenii tind să aibă ambele caractere în ADN-ul lor. „Știm că tot ceea ce mâncăm definește ceea ce suntem, dar am constatat că tot ceea ce mâncăm definește și... ceea ce mâncăm!”, a spus Yukinori Okada, unul dintre cercetători. În total, oamenii de știință japonezi au descoperit zece asociații ale genomului hranei care nu au mai fost raportate până acum. Una dintre variațiile genetice deja cunoscute - asocierea dintre cafea și alcool - s-a dovedit a fi legată de aproape toate alimentele analizate. „Am descoperit că această variație particulară a unui nucleotid ADN unic la nivelul genei ALDH2 a fost legată de un consum redus de alcool, natto, tofu și pește și, în același timp, la un consum mai mare de cafea, legătura se făcea cu consumul de ceai verde, lapte și iaurt”, spune expertul.
Odată cu poftele culinare moștenim și fenotipuri ale unor boli
Genele includ o mulțime de informații. Prin urmare, cercetătorii au dorit să știe dacă variațiile genetice specifice îi determină pe oameni să „riște” să consume anumite alimente. Au căutat să vadă dacă asociațiile genomului dietetic, scoase la lumină de munca lor, erau, de asemenea, legate de patologii grave. Rezultatele lor au arătat că șase dintre ele au fost legate de cel puțin un fenotip de boală, incluzând mai multe tipuri de cancer, precum și diabet de tip II. Pentru Yukinori Okada, această descoperire poate îmbunătăți prevenția și tratamentul unor boli. El spune că „prin estimarea diferențelor individuale în ceea ce privește obiceiurile alimentare dintr-o perspectivă genetică - cum ar fi «riscul» de a fi/deveni un băutor de alcool - putem ajuta la crearea unei societăți mai sănătoase”.