de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu
Cartierul și localitatea în care trăiește o persoană nu au efect doar asupra relațiilor sale sociale, ci și asupra sănătății și stării de bine. În ultimele două decenii, numeroase studii au luat în calcul impactul spațiului din proximitatea locuinței din perspectiva speranței de viață și a șanselor unei existențe în condiții optime de sănătate.
Fertilitatea, afectată de… cartier!
Un studiu de dată recentă, derulat în cadrul Universității din Oregon, SUA, a pus în evidență faptul că femeile care trăiesc în cartiere cu probleme socio-economice au șanse cu 20% mai mici de a procrea. „Lumea cercetării fertilității începe să examineze factorii asociați cu spațiul de dincolo de locuință în care trăiește o femeie la vârsta fertilității. Există zeci de studii care analizează modul în care mediul din cartier este asociat cu rezultate adverse la naștere, dar perioada de dinainte de concepție a fost foarte puțin studiată până acum din punct de vedere structural. Cercetarea noastră evidențiază faptul că înainte de conceperea unui copil intră în calcul aspecte de vecinătate care afectează sănătatea”, punctează specialistul Mary Willis.
Distanțarea caselor ține… la distanță bolile de inimă
Cercetările internaționale arată că 80% din sănătatea oamenilor este atribuită factorilor socio-economici, de mediu și comportamentali, cum ar fi locuința, dieta și exercițiile fizice. Factorii care declanșează o creștere bruscă a bolilor cronice care pot fi prevenite, cum ar fi obezitatea și diabetul sunt legați atât direct, cât și indirect de locul și modul în care trăiesc oamenii, arată experții. De exemplu, în Roseto, un mic oraș rural din estul statului Pennsylvania, din SUA, rezidenții au trăit mereu în case distanțate, constuite pe străzi pe care plimbarea era lejeră. În anii 1960, rata bolilor de inimă din Roseto era la jumătate față de cea a rezidenților din orașele vecine din statul american. Odată cu extinderea suburbiilor, trei decenii mai târziu, locuitorii din Roseto i-au „egalat” pe ceilalți americani la bolile de inimă. În plus, poluarea a adus cu sine în toate marile aglomerări urbane un alai de boli respiratorii și, pe termen mediu și lung, a ajuns un ucigaș redutabil.
Stresul aglomerărilor urbane scurtează viața
Cercetătorii au revizuit înregistrările deceselor și au studiat țesutul social al unor comunități ca Roseto, ajungând la concluzia că locuitorii erau mai sănătoși deoarece erau mai puțin stresați. De asemenea, se îngrijeau unul pe celălalt, găteau împreună și se ajutau. Odată ce au evoluat spre stilul de viață dependent de mașini, cu mâncare proaspătă aproape inexistentă și copii care merg cu bicicleta la școală mult mai puțin decât în urmă cu doar 30 de ani, au crescut stresul și obezitatea, scăzând în schimb sănătatea și longevitatea. O serie de studii academice au confirmat faptul că oamenii care locuiesc la o distanță de 1.600 de metri de un magazin universal, un centru comercial sau un chioșc de ziare și merg pe jos în mod regulat trăiesc mai mult și mai sănătos. Aceleași rezultate benefice s-au înregistrat în cazul copiilor care merg dus-întors la școală zilnic pe o distanță de minimum 800 de metri, obicei care antrenează, pe lângă o sănătate mai bună, și deprinderi optime pentru viața de adulți. Pe de altă parte, în celălalt capăt al lumii, aceleași rezultate au fost confirmate: Australian Unity Wellbeing Index, care a studiat bunăstarea australienilor în ultimii 20 de ani, a descoperit că locuitorii din Tasmania, care trăiesc în zone rurale, s-au dovedit a fi mult mai sănătoși și, totodată, cei mai fericiți australieni.
Vecinătatea săracă reduce accesul la alimente sănătoase
În fiecare an, institutul de sondare a opiniei publice Gallup clasifică orașele din SUA în funcție de bunăstare, de felul în care locuitorii simt că trăiesc în comunitățile lor, în legătură cu starea de sănătate. Un astfel de studiu, publicat recent, punctează atributele care contribuie la sănătatea și bunăstarea oamenilor. Factorii au inclus niveluri mai ridicate de educație și de venituri, un procent mai mare de persoane care fac mișcare zilnic și un acces mai bun la îngrijiri preventive. Rezultatele, care au fost publicate în jurnalul PLOS ONE, reflectă faptul că starea de bine generată de locul în care trăiește o persoană este direct legată de o speranță de viață mai lungă și de rezultate mai bune în materie de sănătate. Folosind un model statistic, cercetătorii au sintetizat că mulți dintre factorii asociați cu locul în care trăiește o persoană sunt corelați între ei - de exemplu, venitul mediu mai scăzut este legat de un nivel mai scăzut de educație și acces mai redus la alimente sănătoase.