de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Viața contemporană haotică înseamnă pentru foarte mulți oameni lucru în orele când ar trebui să se odihnească, program prea încărcat, stres multiplicat. Atunci când este perturbat ritmul circadian - cunoscut sub numele de ceas biologic - organismul este dat peste cap mai mult și mai grav decât își imaginează cei care nu îl respectă.
Conectat cu fiecare țesut și organ
Ceasul biologic este, practic, o succesiune de ritmuri de schimbări fizice, mentale și comportamentale care urmează unui ciclu de 24 de ore. Aceste procese naturale răspund în primul rând la lumină și întuneric și afectează majoritatea viețuitoarelor, inclusiv microbii. Cronobiologia, studiul ritmurilor circadiene, are ca prim exemplu ilustrativ dormitul noaptea și starea trează, activă, în timpul zilei. Dat fiind faptul că ritmul circadian este un mecanism natural de „cronometrare” și implică molecule specifice, care interacționează cu celulele din întregul corp, fiecare țesut și organ conține un ceas biologic. De aici daunele extinse asupra stării de sănătate pe care le poate genera perturbarea acestui ritm natural.
Influențează eliberarea hormonilor și temperatura corpului
Un „ceas principal” din creier coordonează toate ritmurile biologice dintr-o ființă vie, menținându-le sincronizate. La oameni, acest sistem este un grup de aproximativ 20.000 de celule nervoase, care formează o structură numită nucleu suprachiasmatic, aflat în hipotalamus și care primește informații direct de la ochi, pe scurt, din lumina primită. Acesta controlează producția de melatonină, hormonul odihnei. Când există mai puțină lumină, noaptea, grupul de celule îi „spune” creierului să producă mai mult din acest hormon, astfel încât intervine dorința naturală de a dormi. Ca urmare a acestor conexiuni complexe, ritmul circadian influențează funcții importante ale corpului, de la eliberarea hormonilor și temperatura corpului la digestie, greutate și apariția unor boli grave.
Risc de afecțiuni mintale
Pe lângă unele schimbări în corp care pot perturba ceasul biologic și care sunt factori asupra cărora oamenii nu au control - mutațiile anumitor gene, de pildă - stilul de viață și factorii de mediu pot face ca ritmul circadian și ciclul natural lumină-întuneric să se desincronizeze și de aici încep problemele. Cele mai cunoscute astfel de obiceiuri care dau peste cap ceasul biologic sunt lucrul în schimburi, călătoriile pe distanțe lungi, cu avionul (potrivit cercetătorilor, este nevoie de câteva zile pentru ca ritmul circadian să se alinieze cu un nou fus orar) sau lumina de la dispozitivele electronice pe timp de noapte. Toate aceste modificări generează tulburări de somn și, în timp, cauzează afecțiuni mintale, de la anxietate și depresie până la tulburare bipolară.
Periclitează sistemul imunitar
Specialiștii din toată lumea trag de multă vreme semnale de alarmă cu privire la efectele grave ale lipsei de somn, iar oamenii care obișnuiesc să piardă nopțile, tulburându-și astfel ritmul circadian, se expun unor afecțiuni grave. Dintre cele mai răspândite sunt creșterea tensiunii arteriale, tulburări cognitive - întreruperile în timpul ciclurilor de somn pot fi un factor important în apariţia unor boli neurodegenerative, precum Alzheimer - dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare (risc crescut de infarct miocardic sau atac cerebral). În același timp, este periclitat sistemul imunitar. Fără un somn adecvat, organismul nu va avea suficient timp la dispoziţie pentru a-şi menţine apărarea - și nu va mai îndeplini funcţii ca repararea celulelor deteriorate ori protecţia împotriva viruşilor - sau chiar va declanşa răspunsuri autoimune nejustificate.
Favorizează acumularea de grăsime
Două studii recente ale experților de la Institutul pentru Sănătatea Copiilor din New York a pus în evidență faptul că stresul la momentul nepotrivit al zilei modifică masiv funcționarea organismului, favorizând acumularea de grăsime. „O mulțime de forțe lucrează împotriva unui metabolism sănătos atunci când suntem în afara ritmului circadian”, explică specialistul Mary Teruel. În primul studiu, publicat în Cell Reports, echipa a replicat pe animale de laborator efectele stresului cronic asupra fluctuațiilor zilnice ale glucocorticoizilor, o clasă de hormoni. Cantitatea de grăsime albă la exemplarele cu surplus de glucocorticoizi s-a dublat în cele 21 de zile de teste, nivelurile de insulină crescând, la rândul lor, vertiginos. În al doilea studiu, publicat în Proceedings of the National Academies of Sciences, autorii cercetării au urmărit expresia genelor circadiene în celulele adipoase. „În condițiile modificării ritmului circadian, o celulă poate deveni adipoasă rapid, în patru ore. Este ca un comutator”, punctează Teruel.