de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna
Într-o lume plină de microbi, paraziți sau virusuri, există și bacterii care nu provoacă probleme de sănătate. Unele trăiesc mult și sunt total inofensive, altele vă asigură vitamina K, esențială pentru coagularea normală a sângelui sau au un rol important pentru digestie. Acele bacterii care nu se află în mod întâmplător în organism, fiind vitale pentru buna funcționare a acestuia, au evoluat și au creat așa-zisul microbiom. Definit ca o întreagă colecție de microorganisme, acesta este format din peste 100 de trilioane de celule bacteriale și fungice. Este considerat un superorgan cu roluri diverse în reglarea stării de sănătate.
Scade riscul de afecţiuni atopice
De mulți ani, microbiomul intestinal a fascinat cercetătorii prin diversitatea și rolurile sale. Specialiștii afirmă că acesta cuprinde peste 1.000 de specii diferite de bacterii și are peste 3 milioane de gene, adică de aproape 150 de ori mai multe decât genele umane, doar o treime fiind comună majorității oamenilor. Primul și cel mai important rol al microbiomului, potrivit diferitelor studii de specialitate, este că modulează sistemul imunitar. Ce înseamnă asta? Că majoritatea funcțiilor sistemului imunitar sunt datorate microbiomului intestinal. De asemenea, acesta influențează și modularea epigenetică, adică totalitatea mecanismelor din organismul uman prin care este stimulată sau inhibată expresia genelor. Astfel, prin activitatea și metabolismul microorganismelor din care este alcătuit microbiomul, sunt prevenite multe afecțiuni. Studiile de specialitate au arătat că există o legătură strânsă între riscul de dezvoltare a bolilor atopice și expunerea deficitară la microorganisme din mediu, mai ales din alimentație.
Previne apariția cancerului
Tot microbiomul este cel care previne apariția cancerului și reduce dezvoltarea agenților patogeni. În plus, sintetizează vitamine precum B1, B2, B6, B12, K2 și K, previne diabetul insulino-dependent (tip I), dar și pe cel de tip II și facilitează digestia alimentelor. Prin producerea de neurotransmițători precum dopamină, serotonină, acetilcolină, GABA și melatonină, microbiomul contribuie la menținerea stării de bine neuropsihice. Există și studii care au arătat că microbiomul intestinal poate modifica și tulburările de spectru autist. În plus, ameliorează inflamația cronică care declanșează boli cardiovasculare, autoimune sau alergii, dar și afecțiuni osteoarticulare, renale și hepatice.
Cele trei enterotipuri ale oamenilor
Recent, un uriaș proiect european, intitulat MetaHIT a arătat că oamenii se deosebesc nu doar prin grupele sangvine, ci și prin bacteriile ce trăiesc în ei. Astfel, oamenii de știință au aflat că există trei tipuri de populații microbiene, numite enterotipuri, care nu au nicio legătură cu vârsta, sexul, naționalitatea sau dieta adoptată. Acestea au fost denumite Bacteroides, Prevotella și Ruminococcus. Potrivit oamenilor de știință, microbii de tip Bacteroides sunt mai eficienţi în descompunerea carbohidraţilor. Așa s-ar explica de ce persoanele care prezintă acest enterotip sunt mai predispuse la probleme de greutate. Bacteriile de tip Prevotella tind să descompună mucusul din intestin, iar Ruminococcus facilitează absorbţia zahărului, ceea ce duce la creşterea în greutate. Savanții sunt extrem de bucuroși că s-a reușit descoperirea entorotipurilor, pentru că acest lucru va duce la transformarea medicinei într-una personalizată. Primele schimbări prefigurate de specialiști sunt dietele personalizate pe baza enterotipului și prescrierea medicamentelor potrivite pentru enterotipul pacientului. În plus, aceștia susțin că enterotipurile vor juca un rol esențial în descoperirea de tratamente alternative la antibiotice care au devenit ineficiente de multe ori, pentru că bacteriile sunt din ce în ce mai rezistente în fața bolii.
Cele mai bune metode pentru a-l face cât mai puternic
În topul celor mai bune alimente care asigură echilibrul microbiomului și menținerea sănătății întregului organism sunt cele cu conținut mare în probiotice (acele organisme vii care fac parte din flora intestinală), dar și prebiotice, adică acele alimente bogate în fibre, ce constituie o hrană pentru probiotice. De aceea, specialiștii recomandă ca zilnic persoanele de toate vârstele să consume minimum un iaurt. În acest fel va fi susținut sistemul imunitar, vor fi ameliorate bolile inflamatorii, alergice și autoimune și va fi îmbunătățită digestia. De asemenea, se va ameliora și simptomatologia din sindromul colonului iritabil. Alte alimente bogate în microorganism bune pentru organism sunt murăturile în saramură, oțetul raw, borșul, laptele bătut, kefirul, socata, mustul și ceaiul Kombucha.
Surse excelente de prebiotice
În ceea ce privește alimentele cu conținut ridicat în prebiotice, acestea sunt cele bogate în fibre, dar și compuși care provin din unele tipuri de carbohidrați. Principalele surse alimentare de prebiotice sunt cerealele integrale, respectiv ovăz, orz (orez negru, brun și roșu) și grâu. De asemenea, se recomandă să introduceți în alimentație și leguminoase ca fasole, mazăre, linte și năut. Nu uitați de ceapă, usturoi, sparanghel, varză, praz, morcov, păstârnac, țelină, ridiche. Cât privește fructele, optați pentru banane, fructe de pădure, mere, avocado, pere, kiwi. Alte surse de prebiotice sunt măslinele, rădăcina de cicoare, frunzele de păpădie, semințele de psyllium, inul, chia, dovleacul și ciupercile.
Aliat împotriva bolii
Totodată, oamenii de știință spun că nu va mai dura mult și copiii nu vor mai fi vaccinați doar împotriva virusurilor. Acestora le va fi extrem de bine studiat microbiomul, pentru a fi identificate bacteriile-cheie care lipsesc, în vederea reintroducerii acestora. În acest moment, specialiștii afirmă că cercetările asupra microbiomului se află într-o fază incipientă, dar medicii vor face tot ce pot ca să-l transforme într-un aliat împotriva bolii. Cu alte cuvinte, bacteriile care trăiesc în organismul uman vor avea un rol esențial în asigurarea sănătăţii. Potrivit doctorului Julian Davies, microbiolog la Universitatea British Columbia, „efortul depus pentru o mai bună înţelegere a microbiomului reprezintă cel mai important proiect ştiinţific al tuturor timpurilor. Dacă acest proiect va avea succes, toată lumea va avea de câştigat”.