Main menu

header

914 14 1de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Persoanele cu diabet de tip II au în față un parcurs care implică multă voință pentru a ține boala sub control. Pe lângă gestionarea propriu-zisă a afecțiunii, se impune și un sistem de prevenție care să țină acești pacienți la adăpost de numeroasele afecțiuni care derivă din diabet. Printre acestea, Alzheimer, care nu are un tratament cunoscut, este o preocupare majoră. Din fericire, specialiștii oferă soluții cu rezultate certe.

Eliminarea viciilor, dietă sănătoasă, contacte sociale

Un nou studiu publicat de revista Neurology, jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie, arată că riscul crescut, cunoscut, de demență la persoanele cu diabet de tip II poate fi contracarat printr-o combinație de factori comuni ai stilului de viață sănătos. Cercetătorii au investigat datele Biobank, din Marea Britanie, care au inclus 167.946 de participanți cu vârsta de 60 de ani sau mai mult - fără demență la începutul cercetării. Aproximativ 12 ani mai târziu, 4.351 dezvoltaseră boala. După analiză, experții americani au putut demonstra că voluntarii care s-au implicat într-o gamă largă de factori de stil de viață sănătoasă au înregistrat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta temuta boală. Măsurile principale, cu impact major, s-au dovedit a fi eliminarea fumatului, limitarea consumului de alcool la maximum o băutură pe zi, cel puțin 2,5 ore de exerciții fizice moderate săptămânal, șapte ore (până la nouă ore) de somn zilnic, dietă sănătoasă (mai multe fructe, legume, cereale integrale și pește și mai puține cereale rafinate, carne procesată și neprocesată), intensificarea contactelor sociale.

Sentiment de scop și terapie

Pe de altă parte, cercetătorii au punctat și anumite „nuanțe” ale adoptării stilului de viață sănătos, ale cărui reguli nu sunt întotdeauna adoptate în totalitate și urmate cu rigurozitate. „În timp ce cercetările recunosc importanța unui stil de viață sănătos asupra longevității și vitalității, mulți oameni s-au luptat să mențină regulile. Există mulți factori care intervin, cum ar fi locul în care a crescut o persoană și modelele genetice ale familiei, care cresc probabilitatea de a dezvolta diabet și demență”, explică Akua Boateng, psihoterapeut din Philadelphia. Aici intervin sănătatea mintală și starea de bine la nivel psihic, fundamente pe care se pot construi noile obiceiuri bune care să țină pacienții cu diabet de tip II departe de afecțiunile neurodegenerative. De pildă, potrivit lui Boateng, cultivarea unui sentiment de scop în viață oferă un motiv de a lucra pentru un viitor mai bun: „Sentimentul nostru de sens, prin descoperirea emoțională, are puterea de a ne da motive să schimbăm ceea ce este confortabil, să rescriem precursorii sănătății și să ne schimbăm traiectoria vieții”. De asemenea, terapia poate avea ca efect conștientizarea tiparelor din spatele tendințelor negative și „învață pacientul cum să le depășească”, iar alăturarea într-o comunitate motivează și susține în momentele de slăbiciune pe drumul cel bun, care poate părea uneori dificil. „Această acțiune funcționează pentru a renunța la fumat, a mânca mai multe alimente proaspete sau a face exerciții regulate”, recomandă Boateng.

Mersul pe jos, discuția cu un mentor, autorecompensa

Odată învinse comandamentele presante în schimbarea stilului de viață, schimbările pe termen lung intră în atenție, întrucât acestea pot fi descurajante. Potrivit experților, pacienții cu diabet de tip II care vor să evite gravele boli neurodegenerative își pot stabili obiective mici în cadrul unor țeluri mai mari. „Mersul pe jos, discuția săptămânală cu un mentor și consumul de apă în loc de fumat pot fi, toate, obiective în cadrul unor scopuri mai mari, cum ar fi pierderea în greutate sau renunțarea la viciu”, punctează Boateng. De asemenea, este foarte important ca acești pacienți să se și recompenseze, întrucât o listă atât de lungă de restricții îi poate demotiva pe termen lung. „Tuturor ne place să fim recompensați pentru o treabă bine făcută. Crearea unui sistem intern de recompensă poate fi cea mai bună modalitate de a continua drumul către obiectivele majore”, adaugă Boateng.

Mai multe fructe şi legume, mişcarea zilnică şi intensificarea contactelor sociale ţin persoanele cu diabet de tip II la adăpost de bolile cerebrale degenerative

„Fără un somn adecvat, atingerea altor repere de sănătate este dificilă, întrucât pacientul cu diabet de tip II nu poate gândi cu un creier bine odihnit și îi crește rezistența la insulină“ (psiholog Shelby Harris, Academia Americană de Medicină a Somnului)

Blândeţe faţă de propria persoană

Un alt obicei foarte bun la care pot recurge pacienții cu diabet de tip II care își doresc să gestioneze boala și să ducă o viață bună este blândețea cu propria persoană. Drumul lung către scopul cel mare al recuperării stării de sănătate nu implică măsuri draconice, generatoare de frustrări și cu potențial de a duce la renunțare, ci bunătatea față de propria persoană, care trebuie să treacă cu bine prin această transformare. Potrivit experților, atunci când un om, mai ales cu un diagnostic, este bun cu el însuși intervin beneficii fizice și emoționale, arme cu care pacientul luptă mai eficient împotriva bolii și își îmbunătățește relațiile.