de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Deși rolurile femeilor și bărbaților în societate sunt astăzi mai puțin rigide decât în trecut, datele arată că povara muncii neremunerate încă le revine femeilor. Până la măsuri și politici publice, care oricum înaintează foarte greu, inclusiv în multe state avansate, ceea ce îngrijorează oamenii de știință este efectul extins al acestui surplus de muncă de acasă, neplătită: depresia, scăderea încrederii în propria persoană, izolarea socială.
Echivalentul unui serviciu cu jumătate de normă
Chiar și în relațiile în care ambii parteneri sunt angajați, tot femeile fac cele mai multe treburi casnice. Potrivit datelor Biroului de Statistică al Muncii din SUA, ambii soți erau angajați în 46,8% din familiile cuplurilor căsătorite, iar 59% dintre femei fac mai multe treburi casnice decât partenerii lor. Chiar și în condițiile în care, față de anii 1970, când bărbații petreceau cam șase ore pe săptămână făcând treburi casnice, acest timp s-a dublat, în același interval, femeile petreceau 26 de ore pe săptămână în 1976 muncind acasă fără răsplată financiară și circa 17 ore pe săptămână în același scop în prezent - echivalentul unui job cu jumătate de normă.
O oră în plus generează schimbări de sănătate mintală
Oamenii de știință de la Universitatea din Melbourne, Australia, au investigat relația dintre munca neremunerată și sănătatea mintală în rândul adulților angajați. Descoperirile lor, publicate în revista The Lancet, sugerează o asociere negativă între activitățile casnice fără bani și sănătatea mintală pentru femeile angajate. În același timp, corelarea nu s-a manifestat și în cazul bărbaților care lucrează incluși în experiment. Pentru a-și demonstra ipoteza, cercetătorii au revizuit 19 studii și datele unui total de 70.310 participanți din întreaga lume. Autorii au descoperit că femeile au raportat că fac mai multă muncă neremunerată, indiferent de locația geografică. Mai mult, această povară suplimentară a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară. Concret, experții au descoperit că o creștere de doar o oră a muncii neremunerate pe săptămână a dus la schimbări vizibile ale sănătății mintale. În paralel, alte date au relevat o creștere a scorurilor depresiei pentru fiecare creștere cu 10 ore a timpului de muncă neremunerat.
Supraîncărcare de rol, conflict interior și deficit de timp
Potrivit specialiștilor australieni, cum inechitățile persistă în munca în gospodărie între partenerii de sex masculin și feminin din întreaga lume, acest dezechilibru expune femeile la un risc crescut de efecte negative asupra sănătății mintale. „Nu există o definiție universală recunoscută pentru munca neremunerată casnică, dar este considerat, în general, că include toate responsabilitățile și sarcinile îndeplinite pentru a menține o gospodărie și familia fără nicio compensație bănească explicită. Îngrijirea copiilor, a persoanelor cu dizabilități, spălarea rufelor, pregătirea alimentelor, curățarea, efectuarea de comisioane, toate intră în acest concept”, punctează specialistul Jennifer Ervin, care a realizat studiul. Cercetătorii arată că o încărcare semnificativă de muncă neplătită, combinată cu responsabilitățile statutului de angajat generează supraîncărcare de rol, conflict interior și deficit de timp, ceea ce poate afecta negativ sănătatea mintală.
Anxietate, neîncredere, resentimente
Pentru a agrava toate aceste aspecte, treburile casnice, neremunerate, dar atât de necesare, sunt deseori percepute ca banale și sunt subevaluate. Potrivit specialiștilor, această inegalitate provoacă anxietate, depresie, dar creează și distanță între părți, provocând resentimente și neîncredere. „Această situație poate face femeile să se simtă devalorizate de partenerul lor. De asemenea, povara inegală poate duce la izolare și singurătate, precum și la o corodare a încrederii în sine. Mai mult, persoana care își asumă povara muncii casnice poate simți furie față de partener pentru că nu-și face partea sa, ceea ce se poate traduce în probleme de intimidare, care în final afectează inclusiv femeia respectivă”, punctează psihologulul Naomi Murphy, co-fondator al Octopus Psychology.
Jennifer Ervin, Universitatea Melbourne Izolare socială şi recul profesional
Pe lângă vătămarea sănătății mintale, inechitățile neremunerate în muncă pot afecta relațiile sociale, personale și profesionale ale femeilor. Po- trivit psihiatrului Mark Goulston, membru fondator al Forumului de experți Newsweek, aceste dezechilibre „au potențialul de a face ca femeile să se simtă copleșite și epuizate de gândul că dacă sunt concentrate pe muncă neglijează casa și copiii, iar dacă sunt concentrate pe casă și copii, neglijează munca. Acest cumul de sentimente negative generează pierderea încrederii, iar efectele se pot extinde cu ușurință în viața socială, prin izolare, precum și prin recul în viața profesională”. Pentru a contracara aceste efecte, specialiștii recomandă o serie de soluții. Femeile sunt sfătuite să stea de vorbă cu partenerii lor și să rezolve problema înainte ca aceasta să se agraveze, să „negocieze” o diviziune echitabilă a muncii de acasă și mai ales să aibă răbdare cu partenerul, întrucât a-l critica pentru felul în care face treburile casnice nu va face decât să-l îndepărteze de la acestea.