de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Muzica preferată favorizează concentrarea

Un studiu recent, derulat în cadrul Universității Aarhus, din Danemarca, a pus în evidență faptul că muzica folosită de o persoană pentru a se concentra mai bine este aceeași cu cea utilizată pentru a adormi. Cercetarea a analizat date de la serviciul de streaming Spotify, experții concluzionând că muzica folosită pentru studiu și cea utilizată pentru dormit au multe caracteristici comune în ceea ce privește melodiile, genurile și caracteristicile audio. Această asemănare evidențiază potențialul muzicii de a crea o atmosferă plăcută, dar nu prea deranjantă.

Lipsa somnului favorizează ateroscleroza

Un studiu publicat în Journal of the American Heart Association atrage atenția că somnul insuficient are efecte mai grave și mai profunde decât oboseala vizibilă de a doua zi - pe termen lung, lipsa odihnei afectează serios funcționarea inimii și crește riscul de instalare a bolilor cardiovasculare. „Acest studiu este una dintre primele investigații care furnizează dovezi ale unei legături între durata neregulată a somnului și ateroscleroză”, explică autorul cercetării, Kelsie Full, de la Centrul Medical al Universității Vanderbilt, din Nashville, SUA.

Astmul bronşic predispune copiii la anxietate

Copiii cu astm bronşic prezintă un risc semnificativ crescut de a fi diagnosticaţi cu anxietate, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Queensland, din Australia, publicat în revista Pediatric Allergy and Immunology. Specialiștii au analizat date strânse pe parcursul a 20 de ani, în cadrul Longitudinal Study of Australian Children, reieșind faptul că micuții de 4 ani cu astm bronşic au fost mai predispuşi să dezvolte anxietate până la vârsta de 15 ani. „De asemenea, am descoperit că fetele cu astm bronşic au experimentat mai multă anxietate comparativ cu băieţii, în adolescenţă”, punctează expertul Diana Garcia Sanchez.

Exerciţiile fizice îmbunătăţesc sănătatea intestinală

O nouă cercetare efectuată de specialiști de la Universitatea din Calgary, Canada, a relevat faptul că, pe lângă restul beneficiilor cunoscute, exercițiile fizice îmbunătățesc și sănătatea intestinală. Potrivit rezultatelor citate de experți, mișcarea timp de 30 de minute pe zi menține tractul digestiv în parametri optimi. De altfel, specialiștii argumentează cu flora intestinală a sportivilor. Concret, o jumătate de oră de mișcare zilnic are efect benefic atât asupra bogăției, cât și a diversității bacteriilor din intestine.

Prieteniile bune scad tensiunea arterială

Un nou studiu psihologic, derulat în cadrul Universității din Auckland, Noua Zeelandă, a pus în evidență faptul că oamenii cu experiențe pozitive în relațiile lor de prietenie au o sănătate fizică mai bună. Cercetări anterioare s-au concentrat asupra modului în care conflictele relaționale pot afecta nivelul de stres și tensiunea arterială, noul studiu relevând, în acest context, că persoanele cu experiențe relaționale pozitive au raportat mai puțin stres, abilități mai bune de a face față vieții contemporane - inclusiv provocărilor tehnologiei - și tensiune arterială mai scăzută.