de Georgiana Mihalcea şi Claudia Mîţoi

Atunci când straturile de protecție de pe suprafața articulației (cartilajul) sunt deteriorate, acestea devin aspre și nu mai alunecă lin unul peste celălalt, ca odinioară. Apare durerea, rigiditatea și inflamația. Aceasta se numește degenerare articulară sau osteoartrita. Poate rezulta dintr-o fractură, o malformație osoasă, îmbătrânire, uzură normală sau artrită reumatoidă. Doctor Eduard Cernat (medalion), medic ortoped, explică în ce cazuri se recomandă protezarea șoldului, ce presupune această intervenție și care sunt recomandările postoperatorii.

„Odată cu înaintarea în vârstă, cartilajul începe să se deterioreze”

- Cum arată anatomia șoldului, în câteva cuvinte?

- Articulația șoldului are o formă sferică și este formată din capul femural (care arată precum o minge) și acetabul (o cavitate concavă). Cele două componente sunt acoperite de cartilajul articular care are rolul de a absorbi șocul și de a ajuta oasele să alunece lin, unul peste altul pentru a facilita mișcarea.

- Din ce cauze acest cartilaj nu-și mai poate îndeplini funcția de bază?

- Odată cu înaintarea în vârstă, cartilajul începe să se deterioreze, ajungându-se la frecare os pe os. Uzura treptată a cartilajului articular este cunoscută sub numele de osteoartroză. Alți factori care duc la deteriorarea acestuia sunt: obezitatea, traume puternice (cum ar un accident rutier) și practicarea anumitor sporturi sau meserii care solicită articulația șoldului.

- Când se decide protezarea?

- Protezarea șoldului numită și artroplastie de șold constă în îndepărtarea chirurgicală a articulației deteriorate și înlocuirea acesteia cu una artificială. Această procedură se decide în funcție de gravitatea afecțiunii, dar și de individualitatea cazului. Intervenția este indicată dacă pacientul se confruntă cu mobilitate redusă, dureri severe care îi afectează calitatea vieții și care nu au putut fi ameliorate prin metode terapeutice cum ar fiziokinetoterapia.

„În mod normal, o proteză de șold poate rezista în jur de 15-20 de ani”

- Care ar fi profilul pacientului căruia i-ați recomanda această procedură?

- Pacienții care ajung în cabinet sunt atât persoane vârstnice, mai mult sau mai puțin sportive, cât și persoane tinere care practică diverse sporturi. Ei încep să observe treptat că au o gamă de mișcare limitată, apar durerile care se intensifică odată cu progresia bolii, sarcinile zilnice devin dificil de efectuat, somnul este și el afectat. În unele cazuri artroza poate duce și la apariția osteofitelor.

- Ce sunt acestea?

- Osteofitele sunt niște excrescențe osoase care se dezvoltă cel mai adesea în apropierea articulațiilor și care, la rândul lor, pot cauza dureri și restricționarea mișcării. Rezumând, pacienții care au nevoie de proteze de șold sunt cei care au o mobilitate redusă, simptomatologia interferează cu activitățile cotidiene și au un grad sever de artroză.

- Există o vârstă la care protezarea este ultima opțiune?

- În general, medicii ortopezi încearcă să amâne pe cât posibil operația de protezare, mai ales la pacienții tineri sau de vârstă mijlocie. Unul dintre motive este termenul de valabilitate al implanturilor protetice. În mod normal, o proteză de șold poate rezista în jur de 15-20 de ani sau chiar 25-30 de ani.

- De ce depinde „durata de viață” a unui implant?

- Factorii care impactează supraviețuirea implantului sunt: modelul folosit, tehnica chirurgicală și experiența chirurgului. Contează în aceeași măsură vârsta pacientului, greutatea și nivelul de activitate al acestuia.

„Riscul de artroză poate fi prevenit prin adoptarea unui stil de viață sănătos”

- Putem face ceva pentru a amâna intervenția?

- Artroza înseamnă deteriorarea cartilajului articular, iar acest lucru este rezultatul îmbătrânirii sau al mișcărilor repetitive. Din cauza lipsei vaselor de sânge și a aportului de sânge necesar pentru a crea și a duplica celule noi, odată uzat/deteriorat, cartilajul articular nu se regenerează. Riscul de artroză poate fi prevenit prin adoptarea unui stil de viață sănătos, menținerea unei greutăți normale, reducerea activităților care pun stres/presiune asupra articulației.

- Ce pregătiri preoperatorii sunt?

- Ca în cazul oricărei intervenții chirurgicale există o serie recomandări preoperatorii de care pacienții ar trebui să țină cont. În cazul celor obezi, în funcție de risc, medicul poate recomanda scăderea în greutate. Se recomandă, de asemenea, și reducerea fumatului și consumul de băuturi alcoolice. Alte recomandări țin de mediul unde trăiește pacientul, precum îndepărtarea obiectelor din casă de care se poate împiedica, o dietă mai sănătoasă.

- În ce constă intervenția?

- În general, intervenția se efectuează sub anestezie spinală/rahianestezie și poate dura până la două ore. Procedura constă în îndepărtarea părților deteriorate - capul femural și acetabulul - și înlocuirea acestora cu o proteză formată din mai multe părți.

- Spuneţi-ne care sunt acestea?

- Este vorba, în primul rând, despre o tijă metalică care se introduce pe centrul femurului, pe suprafața căreia se va fixa componenta care va înlocui capul femural deteriorat. Apoi există o cupă metalică sau de polietilenă care înlocuiește suprafața acetabului. În al treilea rând este un cuplu de frecare cap și cap metalic/ceramică, insert/polietilenă/ceramică. Un stem care va înlocui capul femural deteriorat. Și, în final, avem un distanțier între noul cap femural și cupa protezei pentru a permite o alunecare ușoară.

„Repausul este prima și cea mai importantă recomandare după intervenție”

- Ce indicații are pacientul după operație?

- Repausul este prima și cea mai importantă recomandare în perioada imediat următoare. Ulterior, în funcție de recomandările medicului chirurg, acesta poate începe recuperarea medicală. La început se va deplasa cu ajutorul unei cârje sau cu un cadru de mers, dacă are un echilibru mai precar, iar apoi, încet, încet, va merge fără suport. Alte indicații sunt cele referitoare la îngrijirea plăgii și igiena corporală, pentru a preveni infecția inciziei.

- Pot apărea unele complicații?

- Există complicații intraoperatorii și complicații postoperatorii. Printre complicațiile postoperatorii se numără: luxația noii proteze de șold, diferența de lungime a picioarelor, infecție a plăgii (superficială sau profundă), tromboză venoasă profundă, leziuni vasculo-nervoase.

„O operaţie executată corect redă pacientului o viaţă normală“

- Cum se schimbă viața pacientului după o asemenea intervenție chirurgicală?

- O operație de protezare a șoldului executată corect redă pacientului o viață normală. Acesta își poate relua activitățile zilnice, sportive, poate conduce, fără să simtă durere sau disconfort. Cu grijă, pentru a nu pune o presiune prea mare pe proteză.

- La ce interval de timp trebuie să revină la control?

- Depinde de preferințele medicului chirurg. Pacientul poate veni la controlul postoperator la 14-21 de zile pentru suprimarea firelor sau la șase săptămâni. Ulterior poate veni la un interval de șase luni sau un an, în funcție de recomandările cadrului medical.