Main menu

header

de Roxana Istudor şi Daniel Şuta

Microflora intestinală determină… fericirea!

O nouă cercetare, realizată în cadrul Brigham and Women’s Hospital, din SUA, a legat bacteriile din intestine de sentimente pozitive, precum fericirea și speranța și, de asemenea, de abilități mai sănătoase de gestionare a emoțiilor. Cercetări anterioare au descoperit că creierul comunică cu tractul gastrointestinal printr-o axă distinctă. Noul studiu întărește teoria că microflora intestinală determină în mare măsură sănătatea fizică și emoțională. Aceeași conexiune, dacă este defectuoasă, poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv anxietate, depresie și chiar tulburări neurologice.

Aplicaţie bazată pe ChatGPT care îi conectează pe nevăzători cu lumea

Aplicația Be My Eyes conectează utilizatorii cu vedere slabă la voluntari văzători, printr-un apel video, pentru a le acționa ochii și a-i conecta cu lumea din jur. Fondatorul Hans Jørgen Wiberg, el însuși cu deficiențe de vedere, a dezvoltat ideea în 2012, ca o modalitate de a obține asistență vizuală atunci când era singur, iar acum se bazează pe această tehnologie. Lansată în 2015, aplicația funcționează prin alăturarea persoanelor cu deficiențe de vedere sau nevăzătoare unor voluntari văzători, care acționează ca „ochi” ai lor. În prezent, aplicația testează un „voluntar virtual” susținut de ChatGPT.

Formele uşoare de COVID-19 cresc riscul de boli de inimă

După trecerea pandemiei, studiile legate de efectele COVID-19 continuă să releve noi aspecte legate de sănătatea publică. O cercetare de la Universitatea din Portsmouth a relevat faptul că inclusiv cazurile ușoare de infectare cu Sars-CoV-2 pot fi dăunătoare sănătății inimii pe termen lung. În cazul participanților la cercetare diagnosticați cu COVID-19 în forme ușoare, funcția arterială și cardiovasculară centrală s-a dovedit afectată de virus și la trei luni după infectare. Efectele secundare au inclus artere mai rigide și mai disfuncționale, care pot duce la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Promovarea egalităţii de gen prelungeşte viaţa

Primul studiu global care a investigat modul în care egalitatea de gen poate fi asociată cu speranța de viață, derulat în cadrul Institutului George pentru Sănătate Globală, din Marea Britanie, în parteneriat cu Imperial College London, a constatat că atât femeile, cât și bărbații trăiesc mai mult dacă acest factor social există. Deși s-au înregistrat variabile între țările grupate în funcție de dezvoltarea socio-economică și proximitatea geografică, progresul a fost evident la toate categoriile de populație, de la condițiile de muncă până la accesul la îngrijire medicală și sprijin social.