de Monica Beleneş
Epilepsia este o boală cronică a creierului care afectează aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Cei care suferă de această maladie au frecvent episoade scurte de mișcări involuntare (convulsii), care uneori sunt însoțite de pierderea cunoștinței și a controlului funcției intestinului sau vezicii urinare. Doctor Bogdan Florea (medalion), neurolog în cadrul Centrului de Epilepsie și Monitorizare EEG și fondatorul Telemedicinei în epilepsie, ne-a explicat cum pot fi ajutați acești pacienți pentru a beneficia de un act medical de calitate.
„Oferim acces la diagnostic precis și monitorizarea în timp a pacienților din mai multe regiuni din ţară”
- Ce înseamnă telemedicina în epilepsie?
- În ţara noastră există încă multe zone îndepărtate geografic sau slab dotate cu aparatura necesară diagnosticării cu epilepsie. Pacienții sunt nevoiți să facă drumuri lungi și neprogramate către centrele universitare mari, îngreunând un sistem public deja tensionat. Din aceste motive principale am fondat proiectul „Telemedicină în epilepsie”, care are rolul de a dota unități medicale - acolo unde este nevoie - cu echipamente video EEG performante și de a le conecta printr-un server puternic atât între ele, cât și cu marile centre universitare din țară și din lume. Astfel, pacienții sunt consultați, examinați clinic și investigați într-un cabinet medical acreditat în orașul de rezidență sau în cel mai apropiat oraș de casa lor, în condiții confortabile. Apoi este creată o fișă de consultație, se investighează EEG, iar datele medicale obținute devin conținutul unui dosar medical complet. În cazul în care medicul neurolog curant are nevoie de ajutor pentru un diagnostic precis și complet sau stabilirea tratamentului, se poate consulta cu un alt specialist din țară sau chiar din străinătate. Astfel, pacientul poate fi sigur că va primi cea mai bună interpretare și recomandare medicală.
- Câte orașe și câte spitale fac parte până în prezent din telemedicina în epilepsie?
- Astăzi, 12 aparate video EEG performante și un server puternic sunt conectate pentru a fi la dispoziția pacienților din orașele Oradea, Bacău, Sibiu, Suceava, Craiova, Cluj-Napoca, București, Brașov, Timișoara, Miercurea Ciuc, Sebeș, Iași și zonele vecine lor. Oferim acces la diagnostic precis și monitorizarea în timp a pacienților din aceste regiuni.
„Electroencefalograma este o metodă care investighează activitatea electrică a cortexului”
- Ce reprezintă Electroencefalograma (EEG)?
- Electroencefalograma (EEG) este o metodă care investighează activitatea electrică a cortexului, partea cea mai superficială a creierului. Pe suprafața scalpului se montează electrozi care culeg activitatea electrică de sub zona peste care sunt plasați, ce se transmite la suprafața creierului. Neuronii comunică prin impulsuri electrice și sunt activi tot timpul, chiar și atunci când dormi, generând niște curenți electrici de mic voltaj. Această activitate apare ca grafoelemente oarecum ondulate pe o înregistrare EEG. Electroencefalograma este unul dintre principalele teste diagnostice pentru epilepsie. Se efectuează de medicul specialist neurolog, atât la copii, cât și la adulți. Investigatia este complet nedureroasă. Electrozii au o cască în care sunt încorporaţi electrozi şi se aplică pe pielea capului pacientului. Aceştia culeg activitatea electrică a creierului pe care o transmit prin cabluri către amplificatorul aparatului EEG, si nu invers.
- În ce constă pregătirea pentru electroencefalogramă?
- Cu o seară înainte de a efectua electroencefalograma este recomandat să vă spălați pe cap, deoarece stratul de sebum ce acoperă pielea capului poate acționa ca un izolator, afectând preluarea semnalului electric. Din același motiv, e bine să nu aplicați balsam sau alte tratamente pentru păr.
- Cum decurge o înregistrare EEG de rutină?
- Tehnicianul/asistentul EEG va degresa locurile de pe suprafața capului unde va aplica electrozii. După ce va termina montarea lor, veți sta relaxat. Cu cât sunteți mai încordat, cu atât traseul înregistrat va fi mai parazitat de artefacte. Majoritatea înregistrării se desfășoară cu ochii închiși, deoarece lumina determină reducerea amplitudinii undelor la majoritatea pacienților sănătoși. E bine să nu clipiți și să nu strângeți din dinți. După câteva minute vi se va cere să respirați adânc și ritmic timp de minim trei minute, uneori mai mult (hiperventilație). Modificările metabolice induse de acest tip de respirație solicită creierul, putând duce la modificări importante în aspectul înregistrării EEG (posibil normal anterior). În această etapă este bine să nu mişcați capul și să nu înghițiți. După hiperventilație, tot cu ochii închiși, veți respira normal, iar tehnicianul va urmări înregistrarea (uneori modificările EEG apar tardiv, în această perioadă). La sfârșit, se aplică stimularea luminoasă intermitentă (SLI) care constă în expunerea la lumina unei lămpi cu frecvență variabilă (stroboscop). Se recomandă să nu vă feriți privirea de stimulii luminoși, strângând ochii. Chiar dacă pleoapele acoperă globii oculari, privirea să fie îndreptată către stroboscop. Mișcările capului, ochilor, înghițitul, strânsul din dinți sau mișcatul firelor se traduc prin perturbări electrice înregistrate grafic pe EEG ca artefacte, care îngreunează interpretarea.
„65% dintre bolnavi au avut nevoie de schimbarea tratamentului”
- Cât durează înregistrarea electroencefalogramei?
- Durata standard este de aproximativ 20 de minute fără montaj, dar variază în funcție de particularitățile fiecărui caz. Vi se poate solicita să repetați o etapă cum ar fi hiperventilația, sau o parte din fotostimulare pentru anumite frecvențe. Când înregistrarea s-a încheiat, electrozii vor fi înlăturați. Uneori puteţi fi invitat să fiți primul pacient dimineața devreme, sau ultimul pacient programat, spre seară, ori chiar noaptea pentru o înregistrare de somn. În practică, EEG se efectuează în momentele din zi în care există șansa maximă de a înregistra anomalii epileptiforme sau semne de suferință focală.
- Câți pacienți au fost tratați până acum și câți sunt înscriși în acest program?
- Până acum, peste 22.000 de pacienți au beneficiat de consultații în cadrul programului nostru, din care au rezultat peste 32.000 de înregistrări video EEG. Poate că cifrele absolute nu sunt fermecătoare. Însă cea mai importantă observație a noastră, a medicilor din rețea, a fost că 65% dintre pacienții cu epilepsie care au pășit într-un cabinet al Rețelei Naționale de Telemedicină au avut nevoie de modificarea schemei de tratament: fie ajustarea dozelor, fie adăugarea unui medicament nou ori eliminarea unui tratament ineficient, care a dus la scăderea frecvenței crizelor de epilepsie.
„Înscrierea se face prin completarea unei fişe online“
- Care sunt pașii pentru ca un pacient cu epilepsie să aibă acces la telemedicina în epilepsie?
- Pacienții trebuie să se programeze la o consultație într-unul dintre cele 12 centre existente acum în rețea. Inițial sunt invitați să completeze online fișa pacientului cu câteva date importante din istoricul medical, comorbidități, evoluția în timp, tratamente efectuate anterior, jurnal de crize epileptice. Această fișă nu înlocuiește examenul medical, ci optimizează timpul pacienților și al echipei medicale care va programa consultul și EEG, în funcție de detaliile din această fișă, completată cu răbdare.
- Când ne referim la telemedicină în epilepsie vorbim doar despre cei care se nasc cu această maladie sau și de cei care o pot dobândi?
- În rețea este binevenit oricine are nevoie de un diagnostic corect sau pacienții care sunt în căutarea tratamentului optim. Este important de precizat că oricine poate avea o criză epileptică! Dar o criză unică de pierdere a stării de conștienţă nu este suficientă pentru a pune acest diagnostic. Epilepsia este o afecțiune neurologică ce se definește ca fiind apariția a minimum două crize, cu interval de timp între ele, neprovocate. Crizele de epilepsie pot apărea la orice vârstă, însă sunt mai dese la copii sau la adulții cu vârsta de peste 60 de ani.