de Georgiana Mihalcea şi Claudia Mîţoi
Deși nu ne place să ne gândim prea mult la acest aspect, corpul nostru adăpostește comunități de bacterii și alte microorganisme atât în interiorul organismului, cât și pe pielea noastră. Acestea, cunoscute și sub numele de microbi, joacă un rol important în multe dintre funcțiile organismului. Pe lângă bacterii, care sunt cele mai studiate, ciupercile, paraziții și virușii alcătuiesc, de asemenea, microbiomul. Oamenii de știință estimează că 100 de trilioane de microbi trăiesc în corpul uman, majoritatea în intestinul nostru. Medicul Raluca Pavlișan (medalion), specialist medicină de urgență, cu master în nutriție clinică și comunitară, şi competență în consiliere nutrigenetică și microbiom intestinal, ne-a oferit detalii importante despre acest subiect.
„Reprezintă totalitatea microorganismelor dintr-o anumită zonă a organismului”
- Ce este microbiomul?
- Pentru a porni pe drumul cunoaşterii microbiomului uman este mai întâi necesar să îl definim şi să îl încadrăm ca parte importantă în cadrul ecosistemului în care omul trăieşte, fiind în simbioză cu tot ceea ce îl înconjoară. Pentru a da însă o definiție mai exactă și deopotrivă pentru a reduce ansamblul la o singură imagine: microbiomul reprezintă totalitatea microorganismelor dintr-o anumită zonă a organismului (intestin, piele etc.), cu genetica (ADN-ul personal) al acestora.
- Ca să putem înțelege mai bine acest termen, oferiți-ne o comparație, cum ni-l putem imagina?
- Comparația pe care o voi utiliza este că microbiomul uman este asemenea unei grădini cu ansamblul de flori, fructe, pomi fructiferi, frunze, insecte, gâze, fiecare având rolul lor bine determinat în menținerea aspectului grădinii. Ce nu este de folos unei plante și elimină ca reziduu poate reprezenta hrană pentru insecte, care vor alcătui și juca rol important altfel în menținerea lanțului trofic din interiorul unei grădini.
„În piele realizează biosinteza vitaminei D”
- Care sunt principalele sale funcții în organism?
- La nivelul întregului organism, din punct de vedere al funcţiilor, microbiota intervine în: metabolismul carbohidraților, ciclul celular, structura proteinelor, rezistenţa la colonizare și în imunitate. În ceea ce privește planşeul bucal, rolul său este de degradare a carbohidraţilor simpli, precum și de reglare a pH-ului. În piele realizează biosinteza vitaminei D, în intestin reglează pH-ul, cu ajutorul producţiei de acid lactic. În fine, la nivelul intestinului stimulează producţia de acizi graşi cu catena scurtă și contribuie la degradarea glucozaminoglicanilor.
- Fiecare persoană are o rețea cu totul unică de microbiotă, dată de ADN. Ce factori o influențează de-a lungul vieții?
- Microbiota umană este în strânsă interdependenţă cu mai mulţi factori: vârsta, sistemul neuroendocrin, dieta. Genetica şi modificările ce pot apărea pe calea epigenetică (alimente, substanţe, factori traumatizanţi care, acţionând în momente-cheie ale vieţii, pot modifica şi influenţa sănătatea a cel puţin două generaţii). La fel și compoziţia diferitelor produse cu care individul intră în contact: alimentar, prin intermediul pielii sau al aerosolilor, ce conţin metale grele, toxice sau dezinfectanţi. Alți factori importanți sunt variaţiile: sezoniere, cele specifice locului (ţării) în care trăieşte omul și cele ale tulpinilor bacteriene la nivel de tract gastrointestinal, în funcţie de tipul de agricultură practicată: tradiţională sau industrializată.
- Care sunt principalele afecțiuni care pot apărea din cauza acestor schimbări?
- Afecțiunile sunt multiple: obezitatea, sindromul metabolic, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip II, patologiile intestinale inflamatorii, intoleranțele secundare la histamină, intoleranțe secundare la lactoză, patologii neurologice și autoimune, patologii renale, practic o pleiadă de afecțiuni medicale își găsesc răspunsul în modificările generate de factori externi și interni cu impact asupra microbiomului ce generează disbioza urmată de imbalanță și boală.
- Ce relație există între modificările din compoziția microbiomului și patogeneza bolilor?
- Un echilibru între organism şi microbiotă va duce la buna funcţionare metabolică şi imună şi va preveni boala. Un dezechilibru în balanţa celor două (gazdă - microbiotă) va conduce la patologii (boli) inflamatorii intestinale, afecţiuni în sfera neurologică, tot ce implică sistemul imunitar. Dezechilibrele apar de cele mai multe ori prin disfuncţii ale gazdei, în ceea ce priveşte: dieta, exerciţiul fizic, afectarea ciclului somn-veghe și factori stresori externi. Și trebuie menționate aici și modificările endocrine, generate de substanţe cu caracter distruptiv endocrin (produse dermato-cosmetice, dizolvanţi, diluanţi, dezinfectanţi, plastic cu acţiune directă la nivelul pielii, al tractutului respirator sau digestiv).
„Este important consumul de prebiotice, dar și de probiotice”
- Cum putem sprijini echilibrul acestui mediu viu și dinamic?
- Cea mai importantă realizare la ora actuală este cunoașterea principiilor de funcționare și de metabolizare a fibrelor alimentare, provenite din fructe și legume crude, leguminoase, fructe oleaginoase cu rol prebiotic ce acționează prin formarea de acizi grași cu lanț scurt care cresc anumite specii bacteriene benefice organismului uman, dar scad deopotrivă și incidența bolilor inflamatorii intestinale, a cancerelor din sfera digestivă, a dislipidemiilor, diabetului zaharat de tip II, a patologiei hipertensive. Așadar, e important ca acest echilibru să fie menținut prin frecvența consumului de prebiotice (hrană pentru bacteriile bune intestinale), dar și probiotice (bacterii benefice), venite din ali- mentația de zi cu zi. Nu vom putea însă administra probiotice (bacterii benefice: lactobacili și bifidobacterii) după ureche, ci după efectuarea în prealabil a unui test de microbiom intestinal - test de disbioză din materiile fecale și corectarea disbiozei apărute atât prin alimentație, cât și prin preparate suplimentare specifice, acolo unde este nevoie. Un probiotic sau un prebiotic venit dintr-un supliment nu va putea însă niciodată menține o stare de sănătate „a la longue”, dacă persoana nu schimbă și alimentația zilnică, ce este practic cauza principală ce a generat apariția bolii.
- Cum alegem un supliment cu probiotice? Ce ar trebui să urmărim?
- În primul rând, suplimentul nu îl alegem noi, ci ar trebui ales în baza unui consult medical plus/minus funcție de motivul pentru care se sugerează administrarea lui în baza unor analize paraclinice: exudate faringiene și/ sau nazale, teste de disbioză sau de microbiom intestinal. În al doilea rând, vom lua în considerare următoarele aspecte: atunci când alegeți un supliment probiotic, luați în considerare nevoile persoanei în raport cu starea de sănătate a acesteia, numărul și tipul de tulpini probiotice, studiile clinice disponibile pentru produsul ales, numărul de unități formatoare de colonii (CFU), dar și alte informații, cum ar fi spre exemplu: data de expirare, dacă produsul necesită sau nu să fie refrigerat și dacă produsul conține alergeni.
„Testele de disbioză trebuie recomandate de un specialist“
- Ce investigații putem face pentru a depista dezechilibrele microbiomului intestinal?
- Există varii teste de disbioză sau determinare microbiom intestinal, multe ținând cont de patologiile (bolile) asociate ale unei persoane, dar pentru a ști exact ceea ce se potrivește a fi efectuat ca testare fiecăruia dintre noi este nevoie în prealabil de un consult medical, la un medic sau un nutriționist-dietetician cu competență clinică pe partea de microbiom intestinal, astfel încât atât testul ales, cât și terapia ulterioară să fie optimă persoanei în cauză.