Main menu

header

942 14 1de Roxana Istudor şi Adrian Pătrăuceanu

De la cele mai simple exerciții până la sesiuni regulate de sport, mișcarea are o putere uriașă de a îmbunătăți starea fizică și mentală a oricui. Nu doar specialiștii confirmă, prin serii de teste, acest adevăr străvechi, ci și opinia publică crede că activitatea fizică este cheia mobilității și a unui psihic bun.

Mersul oferă sânge proaspăt oxigenat creierului

Medicul britanic Zoe Williams afirmă că diferitele mișcări se adresează direct anumitor stări de spirit. De pildă, o plimbare în aer liber deblochează mintea copleșită de sarcinile de serviciu - asta pentru că mersul pe jos ajută inima să bată mai repede, oferind sânge proaspăt oxigenat creierului, care se concentrează apoi mai bine. Mai mult, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Stanford, mersul pe jos stimulează creativitatea, atât în timpul plimbării, cât și ulterior, producând de două ori mai multe idei creative decât statul pe scaun. De asemenea, mersul pe jos în ritm mai rapid timp de 30 de minute este considerat o modalitate excelentă de a fortifica sistemul imunitar. „Când vă treziți cu energie, o plimbare rapidă este o modalitate excelentă de a pune corpul în mișcare. Iar pentru zilele care încep mai încet, mersul poate funcționa pentru a elibera mintea. Este un exercițiu cardio grozav, cu impact redus, care permite îmbunătățirea nivelului de fitness fără a pune presiune pe articulații”, detaliază Williams.

Înotul scade la jumătate riscul de deces prematur

942 14 2Mișcarea metodică a înotului ajută la reducerea nivelului de stres. Sport ideal, înotul este o activitate calmă și concentrată, excelentă pentru corp și minte. Unul dintre cele mai mari beneficii ale acestui sport este că antrenează întregul corp. De asemenea, acest tip de mișcare crește ritmul cardiac și întărește sistemul cardiovascular fără să pună presiune pe oase, tonifică musculatura, sporește forța și rezistența. În același timp, înotul fortifică inima și plămânii și reduce semnificativ - la jumătate - riscul de deces prematur. Studii de specialitate au arătat că acest sport poate ajuta și la controlul glicemiei. „Mișcările specifice de înot se pot face și stând pe canapea sau la birou, ca o modalitate ușoară de a încorpora câteva exerciții în ziua în care nu puteți ajunge la piscină”, arată Williams.

Dansul elimină anxietatea

Dansul poate fi folosit ca o modalitate de a înlătura sentimentele de îngrijorare sau anxietatea. „Acest tip de mișcare eliberează endorfine, serotonină, dopamină și noradrenalină, care oferă sentimente de fericire”, arată Williams. De asemenea, potrivit cercetătorilor, dansul ameliorează flexibilitatea, condiţie esenţială pentru menţinerea sănătăţii fizice, crește forţa corporală, definită ca fiind capacitatea muşchilor de a opune rezistenţa unei alte forţe, antrenează rezistenţa fizică și creşte rata cardiacă. Un alt beneficiu al dansului se referă la stimularea funcţiilor cognitive, în special a memoriei, respectiv la prevenirea demenței odată cu înaintarea în vârstă. Oamenii de ştiinţă au descoperit că dansul încetinește pierderea în volum a regiunii cerebrale numite hipocampus, responsabilă cu memoria. În același timp, studiile cercetătorilor au demonstrat că legarea de relaţii armonioase cu cei din jur - dansul fiind o activitate socială - contribuie la creşterea stimei de sine şi la dezvoltarea unei percepţii pozitive asupra vieţii. Astfel, acest tip de mișcare combate efectele stresului.

Unele dintre cele mai populare tipuri de mișcare menționate în cadrul studiului includ mersul pe jos, activitățile sportive de echipă și înotul

Cele mai simple exerciţii contează

Importanța mișcării pentru public a reieșit dintr-un sondaj recent, derulat pe mii de persoane adulte. Rezultatele au evidențiat că 67% dintre cei care fac o anumită formă de activitate fizică afirmă că aceasta le susține o bună stare de spirit. În general, circa 30% dintre respondenți au declarat că o anumită formă de activitate fizică îi face să se simtă mai calmi. În același timp, o treime dintre cei chestionați mărturisesc că simt că starea lor psihică este mai puțin bună dacă nu se mișcă. Persoanele chestionate care au manifestat o bună stare de sănătate consideră - în proporție de aproximativ 40% - că o anumită formă de activitate fizică le susține bunăstarea. În schimb, a nu se mișca atât de mult cât își doresc îi face pe 45% dintre cei cu afecțiuni să se simtă defavorizați. „Uneori poate fi frustrant să nu ne mișcăm pentru o perioadă lungă. Dar chiar și cele mai mici exerciții sau simplele întinderi ne pot face să ne simțim mai sănătoși și mai fericiți”, afirmă Williams, care lucrează cu campania de sănătate „We Are Undefeatable”, care a comandat cercetarea.