de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Combinație complexă de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei după naștere, depresia postnatală (sau postpartum) este o tulburare a sănătății mintale care își are debutul în primele patru săptămâni de la naștere, fiind provocată de schimbările chimice, sociale și psihologice care au loc odată cu venirea pe lume a unui copil. Mult timp subiect tabu, această afecțiune are, în premieră, un tratament aprobat oficial peste Ocean.

Situaţie „gravă şi potenţial fatală”

Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a anunţat că a aprobat o tabletă pentru tratamentul depresiei postpartum, o afecţiune cu care se confruntă multe femei după naştere, dar care a fost mult timp tabu. Zurzuvae este „primul medicament oral indicat pentru tratamentul depresiei postpartum la adulţi”, a precizat FDA într-un comunicat. „Depresia postpartum este o situaţie gravă şi potenţial fatală, în timpul căreia femeile se confruntă cu tristeţe, sentimente de vinovăţie şi inutilitate”, detaliază Tiffany Farchione, şefa departamentului de psihiatrie din cadrul FDA. În fiecare an, aproximativ 500.000 de femei americane se confruntă cu acest tip de simptom. Și nu este vorba doar despre femei - depresia postpartum poate fi experimentată și de tați. Aproximativ 8% dintre bărbaţi suferă de depresie paternă, stare provocată de schimbările care apar odată cu venirea pe lume a copilului. Ca şi în cazul depresiei mamei, şi trauma pe care o resimte tatăl poate avea un impact semnificativ pe termen lung asupra copiilor.

Modificări chimice, schimbări sociale și psihologice

Depresia postnatală implică în primul rând o serie de modificări chimice generate de o scădere rapidă a hormonilor. Este dovedit faptul că nivelurile de estrogen și progesteron, hormonii reproductivi feminini, cresc de zece ori în timpul sarcinii. Apoi, aceste valori scad brusc imediat după naștere, pentru ca, după alte trei zile, să ajungă înapoi la nivelurile din perioada dinainte de sarcină. Pe lângă aceste modificări chimice, schimbările sociale și psihologice ale nașterii unui copil creează un risc crescut de depresie. Statisticile indică faptul că aproximativ una din 1.000 de proaspete mămici poate ajunge la o afecțiune mai gravă, numită psihoză postpartum. În ceea ce privește depresia postnatală întârziată, aceasta poate afecta femeile pentru o perioadă de până la 18 luni după naștere sau poate apărea chiar și mai târziu, în funcție de modificările hormonale care apar după venirea pe lume a bebeluşului. Unii specialiști consideră că depresia postpartum întârziată este, de asemenea, asociată cu lipsa de sprijin din exterior pe care mamele o experimentează după primele câteva săptămâni de viață ale copilului.

Cauze și factori de risc, de la tulburări fizice la istoricul familial

Printre cauzele depresiei postnatale identificate de specialiști se numără nașterea unui copil cu nevoi speciale sau cu probleme de sănătate, antecedentele de tulburare premenstruală, singurătatea, scă- derea dramatică a estrogenului și progesteronului după naștere, lipsa somnului, anxietatea, percepție schimbată a imaginii de sine. Factorii de risc ai afecțiunii includ istoric de depresie în familie, de tulburări de dispoziție, de depresie înainte sau în timpul sarcinii, vârsta mamei (cu cât aceasta e mai tânără, cu atât șansele de depresie postpartum sunt mai mari), nesiguranță cu privire la sarcină, evenimente traumatizante în viața mamei, conflicte conjugale, sarcini gemelare sau cu tripleți, numărul de copii deja existenți în familie (cu cât este mai mare, cu atât crește riscul apariției depresiei postnatale), singurătatea, sprijinul social limitat, lipsa suportului emoțional în timpul sarcinii sau după naștere.

Lipsa conexiunii cu bebelușul, una dintre cele mai grave consecințe

Ceea ce face depresia postpartum atât de periculoasă este alaiul de manifestări profunde, multiple și complexe pe care le experimentează unele dintre proaspetele mămici. Concret, este vorba despre senzația adâncă de tristețe, dispoziția proastă, nevoia de a plânge în cea mai mare parte a timpului, iritarea constantă vizavi de partener, de bebeluș sau de alți copii, pierderea interesului pentru lumea din jur, o lipsă acută de energie și o senzație constantă de oboseală. De asemenea, un factor agravant al instalării depresiei postanatale este odihna insuficientă, care generează o serie de dezechilibre în completarea celor amintite, de la tulburări de alimentație (pierderea poftei de mâncare sau supraalimentarea pe bază de stres) până la probleme de concentrare și de luare a deciziilor. Acest tablou este completat în mod nefast de gânduri negative (mama consideră că nu este capabilă să aibă grijă de cel mic), sentimente de vinovăție, deznădejde, o îngrijorare permanentă faţă de bebeluş și, poate cel mai grav, probleme de conexiune cu copilul, cu consecințe directe asupra dezvoltării acestuia.

Medicație, terapii psihosociale și psihologice

Un diagnostic de episod depresiv necesită prezența a cel puțin cinci simptome specifice, care trebuie să fie prezente în cea mai mare parte a zilei, în fiecare zi, timp de două săptămâni și, de asemenea, să se înregistreze un declin asociat al nivelului social sau ocupațional. Odată suferința identificată, aceasta este tratată diferit, în funcție de tipul și severitatea simptomelor. Opțiunile de tratament includ medicamente antianxietate sau antidepresive, psihoterapie și terapie de grup. Cercetările existente susțin utilizarea atât a tratamentelor psihologice (în special terapie interpersonală, terapie cognitiv-comportamentală și psihoterapie psihodinamică), cât și a intervențiilor psihosociale, cum ar fi consilierea. Este demonstrat faptul că atât intervențiile psihosociale, cât și cele psihologice sunt eficiente în scăderea depresiei și sunt opțiuni viabile de tratament pentru depresia postpartum.

Opţiunile de tratament includ medicamentaţie antianxietate şi antidepresivă, psihoterapie şi terapie de grup

„În prezent, aproximativ una din opt femei care au născut prezintă simptome de depresie postpartum şi, dintre acestea, doar un sfert primesc tratament“ (Asima Ahmad, manager medical al companiei Carrot Fertility, SUA)

Odihnă, dietă sănătoasă, exerciţii fizice zilnice

În cazul în care mama duce o viață nesănătoasă, cu alimentație nepotrivită, cu un consum de substanțe care dau dependență și trece printr-o depresie postpartum, aceasta trebuie să primească sprijin din partea partenerului şi a familiei, trebuie ajutată în activitățile zilnice şi în îngrijirea bebelușului, în așa fel încât să nu simtă că este singura care își asumă responsabilitatea. De asemenea, potrivit specialiștilor, este necesar un diagnostic rapid, de la primele simptome mămica fiind sfătuită să se adreseze unui medic, astfel încât să nu se expună complicațiilor, care pot include anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă sau forma gravă a afecțiunii, psihoza postpartum, combinație de simptome asemănătoare bolii bipolare, cu iluzii și halucinații. În același timp, prevenția implică odihnă, dietă sănătoasă și exerciții fizice zilnice.