de Georgiana Mihalcea
Tendonul lui Ahile este cel mai puternic din corp și leagă osul călcâiului de mușchiul gambei. Problemele sale sunt unele dintre cele mai frecvente afecțiuni observate de medicii de medicină sportivă. Tulburările cronice, de lungă durată, ale tendonului lui Ahile pot varia de la leziuni prin suprasolicitare până la ruperea tendonului. Doctor Vladimir Pușcașu (foto), medic primar ortopedie și traumatologie de la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a oferit toate detaliile legate de diagnostic, tratament și măsuri de prevenție.
„Rolul său este acela de propulsie, prin ridicarea călcâiului de pe sol”
- Ce este tendonul lui Ahile și unde este localizat?
- Tendonul lui Ahile este structura care face legătura dintre mușchiul triceps sural și osul calcaneu, iar aceste structuri sunt prezente în partea posterioară a gambei. Rolul pe care îl are tendonul ahilian este acela de propulsie, prin ridicarea călcâiului de pe sol.
- Din ce cauze poate avea de suferit?
- Există mai multe cauze care pot determina o suferință a tendonului lui Ahile: în primul rând este vorba despre inflamația tendonului propriu-zis, din cauza suprasolicitării, cauzând apariția tendinitei ahiliene; poate fi o suferință vasculară la nivelul tendonului, care poate determina apariția unei degenerescențe tendinoase și fibrozarea tendonului, acestea ducând la apariția tendinozei ahiliene; o conformație anatomică specifică a calcaneului, pe care se inseră tendonul, ducând la o suferință inserțională sau o bursită pretendinoasă numită patologia Haglund; nu în ultimul rând, trebuie să diagnosticăm și ruptura completă sau parțială a tendonului ahilian, care duce la o impotență funcțională marcată a piciorului.
„Durerea este principalul simptom”
- Enumerați principalele simptome care anunță o afecțiune la acest nivel.
- Durerea este principalul simptom care apare în cazul suferinței de tendon ahilian, durere care se poate instala insidios în cazul patologiilor evolutive (tendinita, tendinoza sau patologia Haglund) sau o durere bruscă, importantă, descrisă de pacient ca „lovitură” la nivelul tendonului lui Ahile, atunci când acesta se rupe. În cazul tendinozei ahiliene, poate apărea o formațiune nodulară ușor de palpat la nivelul tendonului. Impotența funcțională cvasitotală, adică incapacitatea de folosi în mod normal piciorul, apare în cazul rupturilor de tendon al lui Ahile. În aceste cazuri, pacientul nu se mai poate propulsa și nu se poate ridica pe vârful degetelor de la picioare. De asemenea, toate aceste simptome pot fi însoțite și de edem local, creșterea în volum a gleznei și mers șchiopătat.
- Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale tendonului ahilian?
- Cele mai frecvente sunt inflamațiile tendonului lui Ahile apărute în urma suprasolicitării, adică tendinita ahiliană. Deși nu e la fel de frecventă, are o mare importanță ruptura de tendon al lui Ahile, care trebuie recunoscută, diagnosticată și tratată corect încă de la debut, pentru a avea rezultate optime. Eșecul diagnosticării și/sau neglijarea acestei patologii poate duce la o infirmitate locală dificil de tratat ulterior.
„Ecografia musculoscheletală are o mare utilitate”
- Cum se pune diagnosticul?
- Diagnosticarea unei patologii constă în examinarea clinică a pacientului de către medic și emiterea unui diagnostic probabil, care este ulterior confirmat prin investigații imagistice. Fiind vorba despre leziuni ale tendonului, adică de structuri moi relativ superficiale, ecografia musculoscheletală are o mare utilitate. În cazurile complexe sau incerte, se optează pentru examenul RMN de gleznă, care să cuprindă și tendonul ahilian. În cazul patologiei Haglund, unde există o anumită conformație a calcaneului, ecografia musculoscheletală este dublată de o radiografie de calcaneu.
- În ce constă tratamentul?
- Pentru patologiile evolutive, cum sunt tendinita, tendinoza și patologia Haglund, tratamentul este conservator și anume recuperare medicală într-un centru medical specializat. Se adaugă măsurile antiinflamatorii standard, folosirea unui înălțător calcanean pentru a scădea tensiunile și solicitările tendonului lui Ahile sau chiar imobilizare în orteză pentru o perioadă de până la şase săptămâni. Trebuie spus că tendonul lui Ahile are un metabolism lent, iar perioada de vindecare este prelungită. De aceea, trebuie să avem răbdare în cursul tratamentului. În cazul în care recuperarea medicală și măsurile conservatoare nu sunt suficiente pentru a ameliora simptomatologia, se poate opta pentru tratament injectabil - infiltrații locale cu corticosteroizi, care au rolul de a scădea inflamația locală, sau PRP, adică plasmă îmbogățită cu plachete, care are rol de regenerare locală. În situația în care nici acest tratament nu este eficient, atunci se optează pentru tratament chirurgical: excizia diformității Haglund (ce presupune o osteotomie de calcaneu), excizia calcificării intratendinoase sau peniajul tendonului ahilian. În cazul rupturilor de tendon ahilian, este important de efectuat sutura chirurgicală a tendonului în cel mai scurt timp, pentru a evita complicațiile de retractare a tendonului.
„Intervenția chirurgicală o recomand când există o ruptură completă”
- Când se impune o intervenție chirurgicală?
- Din punctul meu de vedere, se impune intervenția chirurgicală atunci când există o ruptură completă a tendonului și există o discontinuitate la acest nivel.
- Care ar fi principalele căi de prevenire?
- Putem acționa asupra factorilor de risc: obezitatea, hipertensiunea arterială, în cazul femeilor - utilizarea anticoncepționalelor orale, sau diabetul zaharat, în cazul bărbaților tineri. Este important să menținem o greutate corporală adecvată și să ținem în echilibru afecțiunile sistemice, precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat. Consider că și exercițiile de streching al tendonului lui Ahile, exercițiile fizice ușoare și moderate pot contribui la o stare de bine a tendonului. E bine să evităm eforturile fizice intense sau bruscarea țesuturilor moi, cum se întâmplă în timpul unor exerciții fizice intense, de pildă în fotbal. Dacă avem dorința de a efectua totuși astfel de exerciții, este extrem de important să ne încălzim adecvat înainte de aceste eforturi.
- Există anumite complicații care pot apărea dacă nu primim tratament adecvat?
- Da, așa cum spuneam, cea mai mare problemă o reprezintă ruptura de tendon al lui Ahile. Netratată corespunzător sau neglijată de pacient, aceasta poate duce la retractarea tendonului, adică la scurtarea lui și la imposibilitatea de a-l mai duce la locul lui în timpul intervenției chirurgicale. În aceste situații, suntem nevoiți să folosim diverse grefe sau artificii chirurgicale, nu lipsite de riscuri, pentru a putea suplini acest deficit al tendonului rupt. De asemenea, o recuperare medicală insuficientă după sutura tendonului ahilian poate duce la scurtarea tendonului și limitarea mobilității gleznei, având ca efect disfuncționalitatea piciorului.
„Măsuri antiinflamatorii standard constau în evitarea efortului fizic“
- Ce reprezintă metoda RICE?
- RICE este un termen englezesc, o abreviere de la Rest, Ice, Compression și Elevation. Eu le spun măsuri antiinflamatorii standard, care constau în evitarea efortului fizic sau chiar repaus fizic, aplicare locală de gheață, menținerea piciorului într-o poziție elevată pentru drenaj. De asemenea, consider că se poate administra și medicație antiinflamatorie locală și orală, pentru a maximiza efectele măsurilor descrise mai sus.