de Adrian Pătrăuceanu şi Flori Pintea
Sunt recunoscute pentru proprietățile lor nutritive, fiind bogate în fibre și proteine, dar sărace în grăsimi și carbohidrați. Sunt situații în care ciupercile otrăvitoare pot fi confundate cu cele comestibile și atunci apar intoxicații grave. Neluate în seamă, acestea pot duce la probleme mari de sănătate, uneori chiar și cu potențial letal. Specialiștii spun că în acest moment, în România, există 50 de specii de ciuperci otrăvitoare.
20 de specii pot fi fatale
Potrivit oamenilor de știință, în acest moment există aproximativ 10.000 de specii de ciuperci, majoritatea fiind comestibile. Dintre acestea însă 100 de specii cauzează simptome după ce au fost mâncate, iar aproximativ 20 de specii pot fi fatale pentru orice persoană. Din păcate, ciupercile otrăvitoare pot fi confundate frecvent cu cele comestibile, proporția fiind de 95%. Specialiștii susțin că, în funcție de perioada de timp care s-a scurs de când ați consumat ciupercile și până la apariția primelor simptome de otrăvire, ciupercile se împart în trei categorii. Cele mai simple sunt intoxicațiile cu simptome rapide. În acest caz, veți începe să vă simțiți rău în primele șase ore de la consum. Cele mai frecvente probleme vor fi de natură gastrointestinală, alergică și neurologică. A doua categorie o constituie intoxicațiile cu simptome mai lente. Aici semnele otrăvirii pot să apară chiar și după 24 de ore și se resimt la nivelul ficatului, rinichilor și al pielii, sub forma eritermalgiei. Aceasta este o boală gravă ce afectează pielea extremităților, cauzând senzații de durere, arsură, înroșire. Ultimele sunt intoxicațiile cu simptome întârziate. Acestea apar după mai mult de 24 de ore de la consumul de ciuperci otrăvitoare și se manifestă, de regulă, la nivelul rinichilor. Cei mai expuși la asemenea probleme sunt copiii, dar și bătrânii.
Se poate ajunge şi la comă
Oamenii de știință precizează totodată că gravitatea intoxicației variază în funcție de mai mulți factori. E vorba, în primul rând, despre amplasarea geografică, condițiile de creștere și sezonul în care sunt consumate ciupercile. De asemenea, se ia în considerare cantitatea de toxine pe care o conține soiul și ce cantitate a fost mâncată. Nu în ultimul rând e important de știut și în ce mod au fost procesate ciupercile, respectiv prin fierbere, prăjire, congelare etc. De asemenea, va trebui să spuneți medicului și ora ingerării, dacă ați luat medicamente anterior și care sunt afecțiunile de care suferiți. Bolnavii vor avea parte de grețuri puternice, însoțite de dureri de cap, vărsături, iritații ale mucoasei digestive, colici abdominale, ficat mărit, icter, deshidratare. În cazurile cele mai grave pot fi afectați rinichii și se poate ajunge la comă.
Cele mai frecvente toxine cu efect dăunător
Specialiștii explică și care sunt cele mai frecvente toxine cu potențial dăunător și chiar letal. În acest sens, amatoxina, spun cercetătorii, este responsabilă în peste 90% dintre otrăvirile letale cu ciuperci. O altă toxină care poate afecta organismul uman nu doar prin ingerare, cât și prin simpla inhalare a vaporilor atunci când acestea sunt pregătite este giromitrina. Atenție! Substanța este vinovată de majoritatea cazurilor fatale de otrăvire, în multe zone din Europa. Toxina care afectează sistemul renal, dar și ficatul și sistemul intestinal este orelanina. Aceasta se spune că este cel mai greu de diagnosticat, pentru că otrăvește organismul într-un timp extrem de scurt. De asemenea, toxina norleucina poate cauza insuficiența renală în doar trei zile. În cazul în care există efecte psihedelice, asemănătoare celor cauzate de consumul de LSD, de vină este toxina psilocibina. Efecte de natură halucinogenă dă și toxina acid ibotemic și muscinol. Dificultăți ale respirației, transpirații, diaree, lăcrimare și scăderea ritmului cardiac sunt simptomele produse de muscarină. Intoxicația cu această toxină se produce în doar o oră de la ingerare. Alte toxine conținute de ciuperci sunt coprina, acidul acromelic, involutina.
Sunt recomandate doze succesive de cărbune şi dezintoxicarea tractului gastrointestinal
Primul lucru care trebuie făcut, spun specialiștii, este dezintoxicarea tractului gastrointestinal, prin irigarea intestinului. În acest sens, este indicat să fie utilizat cărbunele activat, care limitează semnificativ absorbția toxinelor. Sunt recomandate doze succesive de cărbune, pentru a întrerupe circulația acestor toxine către ficat. Aceste două măsuri de urgență sunt de mare folos mai ales în cazul celor mai periculoase intoxicații, cele cu amatoxină. În cazul intoxicației cu unele ciuperci se administrează bolnavului vomitive sau apă rece sărată, pentru golirea stomacului de toxine. Împreună cu acestea, pacientul trebuie să consume cantități mari de apă, ceai și lapte cald.
Accelerați procesul de vindecare optând pentru un regim alimentar adecvat
Consumul de ciuperci ce conțin toxine periculoase produce daune dramatice asupra organismului. De aceea, e nevoie de un regim alimentar adaptat carențelor și daunelor produse în corp. Dacă vreți să accelerați produsul de vindecare trebuie respectate câteva reguli clare. După episoadele de diaree și vomă, aveți nevoie să îi asigurați organismului aportul de lichide de care are nevoie. Ceaiul de mentă vă este de ajutor în combaterea diareei, iar pentru senzația de greață se recomandă ceaiul de ghimbir. Importante în recuperare sunt și fructele, în mod special bananele, pentru că favorizează refacerea florei intestinale. Un alt fruct benefic după o toxiinfecție alimentară este papaya, bogat în apă și nutrienți esențiali. Pacienții care în urma intoxicațiilor cu ciuperci suferă de insuficiență hepatică trebuie să adopte un regim alimentar bogat în proteine și carbohidrați. De asemenea, le e necesar un control glicemic strict, pentru a fi prevenită hipoglicemia. De asemenea, persoanele cu insuficiență renală cauzată de otrăvirea cu toxine din ciuperci, trebuie să urmeze un regim caloric normal, bogat însă în aminoacizi și glucoză.
Nu le achiziţionaţi din locuri improvizate şi neautorizate!
Cel mai sigur mod de a vă ține departe de intoxicațiile cu ciuperci este prevenția. Specialiștii vă îndeamnă să consumați doar ciuperci de cultură, cumpărate din spații autorizate și identificate de specialiști. Nu culegeți ciuperci din păduri și grădini, pentru că e uneori imposibil de identificat care sunt cele bune de consumat și cele otrăvitoare. Optați pentru ciupercile cu aviz fitosanitar din magazine autorizate. Folosiți pentru mâncare doar ciupercile tinere și proaspete. Cele degradate sau viermănoase se vor arunca. După ce le curățați, țineți-le 30 de minute în apă sărată pentru a îndepărta eventualii viermișori. Ulterior, spălați-le de câteva ori în jeturi de apă.