de Roxana Istudor şi Adrian Barna
România se aliniază modelului altor state occidentale, instalând defibrilatoare automate în București și în mai multe orașe din țară. Aceste aparate pot fi utilizate de oricine în cazul în care o persoană suferă un stop cardiac și urmează să existe în zone aglomerate, cum sunt gările, aeroporturile sau clădirile de birouri.
Pot fi folosite de oricine
Un defibrilator este un dispozitiv care dă un șoc electric de mare energie inimii unei persoane aflate în stop cardiac. Acest șoc este o parte esențială în încercarea de a salva viața cuiva care se află în stop cardiac. Prima reţea naţională de defibrilatoare automate urmează să fie instalată în București și mai multe orașe din țară, a anunțat șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care i-a îndemnat pe cetățeni să le folosească în caz de urgență fără teamă că ar putea aplica șoc electric din greșeală unei persoane care nu are nevoie de un astfel de procedeu. „Este asigurat că nu se va greşi, dar este garantat că este posibilă salvarea unei veţi dacă şocăm şi dacă își reia activitatea cardiacă cordul persoanei respective”, a spus Arafat. Aceste defibrilatoare pot fi utilizate de oricine și sunt făcute în așa fel încât să detecteze în mod automat dacă pacientul are nevoie de un șoc care să-i repornească inima și nu se vor declanșa dacă nu este nevoie. Existente de mai mulți ani în state occidentale, aceste aparate pot fi văzute în aeroporturi, clădiri de birouri, gări, școli, mall-uri și sunt cunoscute ca defibrilatoare cu acces public (PAD).
Aparatul „decide” dacă este nevoie de șoc electric
Efectuând manevre de resuscitare și folosind un defibrilator se pot oferi unui pacient cele mai bune șanse de supraviețuire. Pentru a ajuta pe cineva care se află în stop cardiac, un defibrilator trebuie găsit cât mai repede, întrucât fiecare minut care trece fără ca aparatul să ajungă la acea persoană și să livreze un șoc îi scade șansele de a fi salvat. Pașii pentru utilizarea acestor aparate sunt simpli. Se pornește defibrilatorul apăsând butonul verde și se urmează instrucțiunile. Se dezlipesc tampoanele lipicioase și se atașează de pielea pacientului, câte o padelă pe fiecare parte a pieptului. Odată ce acestea au fost atașate, se opresc manevrele de resuscitare și nu se mai atinge pacientul. Defibrilatorul va verifica ritmul cardiac și va decide dacă este necesar un șoc electric. În acest caz, va semnala apăsarea butonului de șoc. Nici în acest caz nu se atinge pacientul. Mai departe, defibrilatorul va semnala când a fost administrat șocul și dacă trebuie continuate manevrele de resuscitare până când pacientul dă semne de viață sau defibrilatorul solicită oprirea acestora, pentru a putea analiza din nou bătăile inimii.
Utilizarea, încă la nivel redus
Stopul cardiac în afara spitalului este o cauză principală de mortalitate în SUA și Europa, generând între 347.000 și 700.000 de decese pe an. Introducerea defibrilatoarelor automate a arătat că acolo unde acestea sunt ușor disponibile, pacienții au fost defibrilați mai devreme și au avut șanse în plus de a fi salvați. Pe de altă parte, potrivit cercetărilor, gradul de conștientizare și disponibilitatea publicului de a utiliza aceste defibrilatoare variază de la o regiune la alta. Un studiu de supraviețuire după implementarea acestor aparate pe scară largă în Stockholm a avut ca rezultat o subutilizare a defibrilatoarelor. De asemenea, în Registrul danez al stopului cardiac se arată că doar 241 din 19.468 de pacienți (1,4%) au primit tratament cu aceste defibrilatoare automate.