Main menu

header

962 15 1de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu

A fi implicat sau martor la un dezastru natural poate fi deosebit de grav pentru o persoană. Consecințele impactului sunt pe termen lung, iar cercetătorii care au elaborat studii în domeniu atrag atenția că poate dura și zece ani sau chiar mai mult pentru ca o persoană să redevină echilibrată psihic și emoțional după o astfel de experiență traumatizantă.

Un adevărat șoc

Strategia Internațională a Națiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor definește aceste evenimente ca fiind perturbări grave ale funcționării unei comunități sau unei societăți, care provoacă pierderi larg răspândite, umane, materiale, economice sau de mediu, ce depășesc capacitatea comunității afectate sau societatea să facă față folosind propriile resurse. La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății definește dezastrul ca fiind un fenomen ecologic brusc, de o amploare suficientă pentru a necesita asistență externă. În aceste condiții, a asista la un dezastru natural sau a fi implicat și afectat de un astfel de eveniment este un adevărat șoc, deopotrivă pentru adulți și copii. În primul rând, se manifestă sentimentul de pierdere a controlului, ceea ce îi face pe mulți oameni să aibă dificultăți în a gestiona optim perioada de stres semnificativ prin care trec.

Amețeli, scădere în greutate, slăbiciune musculară

962 15 2Potrivit rezultatelor unei cercetări recente, a trece printr-un dezastru natural afectează negativ sănătatea fizică și psihică pentru mai mult de un deceniu. La 14 ani după ce au supraviețuit tsunamiului indonezian din 2004, cercetătorii au descoperit că femeile prezentau niveluri deosebit de scăzute de cortizol. În ansamblu, potrivit rezultatelor obținute de cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord, SUA, la mai bine de un deceniu mai târziu, acești supraviețuitori prezentau o sănătate fizică și psiho-socială mult mai proastă în comparație cu cei din zonele de coastă învecinate. Stresul intens pe termen mai lung poate afecta funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, care eliberează cortizol. Oamenii de știință au evidențiat că stresul crescut prelungit duce la oboseală, fluctuații de dispoziție, amețeli, scădere în greutate și slăbiciune musculară.

Simptome de stres posttraumatic

Echipa de experți americani a observat că distrugerea cauzată de Oceanul Indian amintește vizual de uraganele și furtunile puternice care lovesc adesea coasta Carolinei de Nord. „Aceste efecte sunt cele mai mari pentru femeile care au raportat niveluri crescute de simptome de stres posttraumatic la doi ani după tsunami. Lecțiile învățate de la urmărirea acestor oameni timp de peste 20 de ani oferă perspective importante asupra impactului pe termen lung al schimbărilor climatice asupra populațiilor de pe tot globul”, explică cercetătorul Elizabeth Frankenberg. Potrivit specialiștilor, persoanele care sunt nevoite să depășească dezastre naturale suferă o traumă majoră, răspuns psihologic sau emoțional la un eveniment sau o experiență profund tulburătoare. Trauma poate avea efect asupra întregului organism, acționând asupra aspectelor biologice, psihologice și sociale ale persoanelor implicate în astfel de evenimente. De asemenea, în această ecuație intră și durerea, ca reacție emoțională la o pierdere sau la o schimbare. Aceasta poate fi trăită în diferite forme și se poate referi la schimbarea mediului, a rutinei sau a modului de viață.

Vulnerabilități psihologice semnificative

Dezastrele naturale și sănătatea mintală sunt legate. Odată cu pierderile sociale și economice, persoanele și comunitățile experimentează o instabilitate mintală care ar putea precipita anxietatea și depresia în marea masă a populației. Dacă, pe de o parte, aceste catastrofe naturale sunt măsurate prin costul daunelor economice, nu există comparație cu suferințele emoționale pe care le suferă o persoană după dezastru și nici foarte multe cercetări care să evidențieze costul pe termen lung, în sănătatea oamenilor, al unui astfel de eveniment tragic. Suferința psihologică este frecventă la victime, alături de cea socio-economică. Intervențiile psihologice au ajutat unii supraviețuitori să-și îmbunătățească echilibrul psihic în timp, dar cele mai frecvente tulburări mintale, cum ar fi depresia și anxietatea, sunt estimate să crească, din cauza impactului negativ prelungit în peste un deceniu asupra sănătății mintale. Specialiștii menționează diverși factori care au dus la vulnerabilități psihologice majore ale celor afectați de dezastre naturale și studiați de-a lungul timpului - strămutarea familiei, moartea unei persoane dragi, pierderea socio-economică, a mediului cunoscut și lipsa pregătirii mintale pentru dezastru, perturbarea legăturii familiale, lipsa de sprijin social.

Probleme comportamentale, instabilitate emoțională

Victimele dezastrelor naturale tind să nege pierderea și să încerce să scape de realitate, ceea ce le face vulnerabile la reacții dezadaptative diferite. De exemplu, dat fiind faptul că locuința oferă siguranță și securitate, pierderea acesteia duce la un sentiment acut de nesiguranță în rândul acestor victime. Pe de altă parte, efectele psihologice ale dezastrului natural sunt și mai drastice în rândul copiilor, femeilor și populației vârstnice. După orice dezastru brusc, aceștia devin cele mai vulnerabile categorii și manifestă pe termen lung probleme comportamentale, psihologice și instabilitate emo- țională. Stresul sever de după experiența traumatică, sentimentele incontrolabile de durere și de tristețe pentru o perioadă lungă pot duce la depen- dență de substanțe, teamă de a socializa și probleme de adaptare care se prelungesc cu anii.

După o inundație masivă, persoanele implicate suferă deopotrivă de efecte la nivel fizic (răceală, tuse, gripă, erupții cutanate, boli gastrointestinale, hipertensiune arterială, astm), precum și de stres psihologic (Nikunj Makwana, „Disaster and its impact on mental health: A narrative review“)

Pierderile umane şi materiale provoacă reacţii traumatizante mai mult de un deceniu celor implicaţi care au avut noroc să scape

Semnele impactului major la copii

Potrivit specialiștilor, suferința după un dezastru natural este mai acută în rândul copiilor. În funcție de vârsta și de stadiul lor de dezvoltare, aceștia reacționează în diferite moduri. Adulții pot observa gradul în care sunt afectați copiii de urmările trecerii prin dezastre naturale și mai ales manifestările care le pot periclita viața ulterioară de adulți: plângeri despre sănătatea fizică (de exemplu, dureri de cap); teama constantă că ceva rău li se va întâmpla lor sau celor care îi îngrijesc; dificultăți de separare sau aderență extremă de adultul din preajmă; coșmaruri și dificultăți de a adormi singuri în cameră; schimbări în gândire, proces de gândire încetinit; retragerea din activitățile normale (cercuri de prieteni și situații sociale tipice vârstei); izolare (mult timp petrecut în camera proprie); o nouă conștientizare a morții și a mortalității; dificultăți de a vorbi despre evenimente traumatice; scăderea funcționării educaționale, rezultate slabe la învățătură; relatarea evenimentelor negative în joc; atenție cvasi-permanentă la potențiale situații de pericol.