Main menu

header

963 14 1de Daniel Alexandrescu şi Flori Pintea

Debutează mai devreme decât maladia Alzheimer și este de cele mai multe ori foarte dificil de diferențiat de aceasta. În cazul bolii Pick, cunoscută și ca demență frontotemporală, sunt atrofiate porțiuni din lobii frontali și temporali ai creierului, adică acele zone asociate cu manifestarea personalității, a comportamentului și a limbajului.

Denumită după medicul care a descoperit-o

Termen general pentru toate bolile care provoacă pierderea memoriei și a altor abilități mentale și fizice, demența reușește să schimbe viața pacientului. Dacă multe forme de demență sunt cauzate de medicamente, infecții sau carențe metabolice, boala Pick este un termen generic pentru un grup de diverse tulburări, mai puțin întâlnite, care afectează în primul rând porțiuni din lobii frontali și temporali ai creierului, adică zonele asociate cu manifestarea personalității, comportament și limbaj. Acesta este și motivul pentru care simptomele variază în funcție de partea afectată a creierului. Afecțiunea a primit această denumire după Arnold Pick, medicul care a descris în 1892 primul caz de demenţă frontotemporală.

Se produc modificări ale comportamentului şi deteriorarea capacităţii de a vorbi

Potrivit oamenilor de știință, simptomele pot varia foarte mult de la un individ la altul, iar primele semne ale bolii Pick, care pot fi observate devreme, sunt modificări ale comportamentului, personalității, ale statusului emoțional, eventual deteriorarea memoriei şi, progresiv, a capacității de a vorbi. E important de menționat că simptomele bolii Pick apar progresiv, iar odată cu trecerea timpului, bolnavul va avea nevoie de îngrijire permanentă. Alte simptome ale bolii sunt dificultăți în luarea deciziilor, nehotărâre patologică, dezinhibare, apatie, comportament compulsiv, repetitiv, un declin al igienei personale, schimbări în obiceiurile alimentare, tulburări de gândire. Atenție! În cazul unor efecte asupra organismului de substanțe chimice diferite, șansa de boală Pick crește foarte mult pe termen lung. Întrucât afecțiunea este, de fapt, manifestă de neuroni, traumatismul cranian este, de asemenea, considerat unul dintre factorii de risc.

Tipurile afecțiunii

Potrivit oamenilor de știință, există mai multe tipuri de demență frontotemporală. Primul este demența frontotemporală varianta comportamentală, care se caracterizează prin modificarea personalităţii individului și schimbarea atitudinii sociale. Acest tip apare în general la persoanele de 50-70 de ani, dar există şi cazuri de pacienți mai tineri sau mai în vârstă. Aceștia pot fi impulsivi, dezinhibați, nu sunt în stare să evalueze consecințele propriilor acțiuni, nu mai vor să aibă grijă de propria persoană și au gesturi repetitive. La rândul său, afazia primară progresivă apare în jurul vârstei de 65 de ani sau chiar mai târziu, iar pacienții fie își pierd capacitatea să înțeleagă și să formuleze o frază, fie își construiesc cu mare greutate propozițiile sau ezită atunci când vorbesc. Cât privește disfuncțiile motrice, specialiștii susțin că sunt trei afecțiunii de etiologie necunoscută legate de atrofia frontotemporală, respectiv scleroza laterală amiotrofică sau boala Lou Gehrig, caracterizată de slăbiciune musculară, degenerescenţa cortico-bazală, manifestată prin rigiditate şi coordonare proastă, neîndemânare la nivelul braţelor sau picioarelor și paralizia progresivă supranucleară care determină rigiditate musculară, dificultate la mers, schimbări de postură, mişcare oculară dificilă.

Cum se pune diagnosticul

Pentru ca specialiștii să reușească să diagnosticheze boala, e nevoie de mai multe proceduri. Pentru început, se vor face analize de sânge, pentru a se stabili dacă simptomele nu sunt cauzate de alte afecțiuni, precum bolile hepatice sau cele renale. Ulterior, pacientului i se vor face teste psihologice, pentru a-i fi testate capacitatea de memorie și, totodată, a face diferența între diferitele tipuri de demență. Urmează scanarea creierului, pentru ca medicii să poată descoperi eventualele cheaguri, tumori sau hemoragii, dar și RMN-ul și tomografia computerizată. Tot pentru a depista boala Pick este folosită și tomografia cu emisie de pozitroni. Mai puțin cunoscută, această procedură implică injectarea în venă a unei doze mici de material radioactiv, în scopul de a vizualiza metabolismul creierului, proces necesar pentru identificarea unor procese patologice.

Tratamentul se bazează pe gestionarea simptomelor

Întrucât nu există tratament care să stopeze boala și nici măcar o modalitate pentru a o încetini, tratamentul se bazează în mare parte pe gestionarea simptomelor. Astfel, medicația include atât unele tipuri de antidepresive care au rolul de a reduce problemele de comportament asociate cu demența frontotemporală, dar și antipsihotice. Din nefericire, au existat cazuri, mai ales în rândul persoanelor în vârstă, când acestea au dat reacții adverse puternice, care au implicat un risc crescut de mortalitate. O metodă foarte bună mai ales la persoanele care se confruntă cu dificultăți de limbaj este psihoterapia. Pe de altă parte, pacienții trebuie să evite orice evenimente care le pot declanșa comportamente ciudate, iar familia trebuie să aibă grijă de nevoile acestora și să mențină în casă întotdeauna o atmosferă calmă, fără stres.

Suferinzii de demență frontotemporală se diferențiază de pacienții cu Alzheimer prin deficitul intelectual

Demența frontotemporală tinde să apară la persoanele mai tinere comparativ cu debutul bolii Alzheimer, care este întâlnită mai ales la oamenii cu vârste între 40 şi 70 de ani

Faceţi mult sport şi consumaţi grăsimi sănătoase, fructe şi legume

Cercetătorii în domeniu susțin că alimentația nepotrivită, lipsa somnului, dar și consumul de alcool sau tutunul contribuie la apariția demenței. Tocmai de aceea, aceștia recomandă ca o persoană să facă mereu sport, care ajută ca oxigenul să ajungă la creier și să consume cât mai multe grăsimi sănătoase, fructe și legume, cereale integrale, nuci și semințe pentru a menține tensiunea, colesterolul, glicemia, dar și greutatea la nivelul optim. Pe de altă parte, se știe că exercițiile fizice terapeutice au rolul de a îmbunătăți funcția cognitivă. Potrivit oamenilor de știință, după cinci-zece ani de la debutul bolii, la pacienți apare o degradare completă mentală, iar acesta devine pierdut pentru societate. Se estimează că speranța de viață în cazul bolii Pick este de aproximativ șase-opt ani.